Revista Presei // Condamnarea bașcanei Autonomiei Găgăuze este o decizie logică și importantă, spun experții, iar oficiali ruși amenință Chișinăul cu avansarea forțelor armate la frontiera R. Moldova cu Ucraina
Condamnarea la 7 ani de pușcărie a bașcanei Autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul a fost cel mai discutat subiect în publicațiile din țară. Comentariile experților, detalii din dosar; amenințările Moscovei la adresa Chișinăului; creșterea prețurilor la fructe și legume - sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Susținătorii Evgheniei Guțul și toate partidele pro-ruse din Rep. Moldova vor încerca să politizeze acest dosar. Radio Chișinău a consultat opinia experților după ce bașcana Autonomiei Găgăuze a fost condamnată la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid Șor. Analistul politic, Ion Tăbârță spune că decizia instanței este una logică. El atrage atenția asupra riscului ca verdictul să fie folosit politic de către susținătorii pro-ruși ai condamnatei, de aceea, este important ca probele aduse de către procurori să fie solide și clar argumentată această decizie. Iar expertul Ștefan Bejan, de la organizația WatchDog, consideră, la rândul său, că hotărârea instanței reflectă o reacție firească într-un stat de drept, în fața corupției politice. Atunci când faci corupție politică, ești parte a unui grup criminal organizat, trebuie să faci pușcărie”, a spus Ștefan Bejan.
Iar pe Europa Liberă găsiți analiza la cald: Ce schimbă condamnarea Evgheniei Guțul înaintea votului din 28 septembrie. Pentru analistul Nicolae Negru, condamnarea lui Guțul este o decizie foarte importantă în ajunul campaniei electorale. Potrivit lui, statul demonstrează în felul acesta că e dispus să lupte împotriva corupției electorale, împotriva banilor murdari care intră în R. Moldova. Iar analistul Igor Boțan este de părere că acum trebuie să ne așteptăm la mobilizarea susținătorilor lui Guțul pentru a o salva, așa încât ea să devină un fel de eroină, simbol al rezistenței împotriva regimului.
De ce a fost condamnată Evghenia Guțul? Pe newsmaker.md găsiți detalii din dosar, prezentate de judecători. Judecătoria Chișinău precizează că Guțul, activând în calitate de manager în cadrul Departamentului de Monitorizare al Partidului Politic „Șor”, în perioada 2021- 2022, ar fi introdus în Republica Moldova mijloace bănești ilicite în valoare de peste 42 de milioane de lei, prin curse organizate în Ucraina și România. La fel, în perioada august – octombrie 2022, aceasta ar fi organizat racolarea și remunerarea participanților la protestele desfășurate în fața instituțiilor publice din Chișinău. Manifestații au fost achitați cu bani proveniți din surse ilegale, suma totală fiind de circa 37 de milioane de lei. Toate detaliile, le găsiți în articol.
Într-un interviu acordat postului Moldova 1, Marcel Dumbravan, procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție a menționat că probele dovedesc pe deplin vinovăția Evgheniei Guțul și a Svetlanei Popan. El a negat declarațiile avocaților ambelor inculpate, potrivit cărora dosarul și sentințele dictate de magistrați ar fi „politice”. Totodată, Marcel Dumbravan a spus că acuzatorii de stat urmează să studieze această sentință în detalii și, ulterior, Procuratura Anticorupție va decide dacă va contesta sau nu verdictul.
Ce se întâmplă cu funcția de bașcan al Găgăuziei, după condamnarea Evgheniei Guțul. Realitatea.md vine cu explicații din Adunarea Populară. Astfel, deși a fost condamnată, Evghenia Guțul rămâne în funcție de guvernatoare a autonomiei până la decizia definitivă a instanței de judecată. Explicațiile au fost oferite de către deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Alexandr Tarnavski. Deputatul a precizat că normele sunt stipulate în legea privind statutul special al autonomiei Găgăuziei.
Moscova amenință Chișinăul cu tancurile, titrează deschide.md. Deputatul Dumei de Stat din Rusia din partea partidului pro-prezidențial „Edinaia Rossia”, Constantin Zatulin a declarat că decizia de condamnare a bașcanului lui Șor, reprezintă un „act de represiune”. Acesta susține că situația ar putea fi schimbată printr-un avans al forțelor armate ruse spre granița Ucrainei cu Transnistria și R. Moldova. În opinia deputatului lui Putin, într-un astfel de scenariu „situația s-ar schimba drastic”, iar autoritățile moldovenești ar renunța imediat la astfel de condamnări.
Președintele României, Nicușor Dan, liderul francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Friedrich Merz, și premierul polonez, Donald Tusk, ar urma să aibă o vizită în R. Moldova, la sfârșitul lunii august, scrie agora.md cu referire la Euronews. Liderii din Franța, Germania și Polonia ar putea să participe la ceremoniile de Ziua Independenței, marcată pe 27 august. Președintele României, Nicușor Dan, va participa pe 31 august la manifestațiile dedicate Zilei Limbii Române. Totuși, deocamdată, președinția nu a confirmat aceste vizite, motivând că e prea devreme.
Am fost la un pas de război civil din cauza lui Simion. RFI propune un interviu cu fostul premier, Ion Sturza, care a vorbit despre implicarea lui George Simion în tentativa de destabilizare a țării. El spune că liderul AUR întotdeauna a urât moldovenii, pentru că nu l-am primit cu brațele deschise, nu i-am permis să destabilizeze situația. Simion deja avea autobuzele pline cu oameni care se duceau să facă ordine în Găgăuzia și dacă el ajungea în Găgăuzia, noi aveam o mare problemă. George Simion are interdicție de a intra în Republica Moldova până în 2029. Autoritățile de la Chișinău au invocat riscuri la adresa securității naționale și a ordinii publice, însă motivele exacte nu au fost făcute publice, fiind clasificate. Liderul AUR are interdicție și în Ucraina.
Consiliul Superior al Magistraturii acuză intimidări și amenințări la adresa judecătorilor. TV 8 scrie că CSM menționează că unii magistrați sunt supuși unor campanii de denigrare inclusiv din partea unor politicieni. Instituția a subliniat că astfel de acțiuni crează „un climat de presiune și insecuritate, incompatibil cu principiile statului de drept și cu independența justiției”. CSM a reafirmat ferm poziția sa „față de orice formă de presiune, amenințare sau campanie de denigrare la adresa judecătorilor”.
În Ziarul de Gardă găsiți o trecere în revistă a deciziilor magistratei Olga Bejenari, care instrumentează dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, episodul Tauber. Magistrata a ajuns în atenția publică după ce i-a achitat pe învinuiții în dosarul omorului de la Atrium. Atunci, Bejenari a conchis că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Tot ea, alături de alte două magistrate, a luat decizia rejudecării dosarului în care Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare, după ce CSJ a respins solicitarea avocaților. În 2021, ea a fost președinta completului de judecată care a decis ca Platon să fie achitat în dosarul frauda bancară. Tot ea a lăsat-o Bejenari pe Tauber să plece în F. Rusă, după ce a respins solicitarea procurorilor de prelungire a interdicției aplicate deputatei, argumentând că aceasta are un comportament exemplar și domiciliu stabil.
Au crescut prețurile la produsele agricole. Pomușoarele și fructele sunt de două ori mai scumpe. IPN propune datele Biroului Național de Statistică, care arată că prețurile la produsele agricole au crescut în medie cu 28,4% în primele șase luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la pomușoare și fructe sâmburoase, al căror preț s-a dublat. Prețurile la produsele vegetale au crescut cu 41,1%, în timp ce produsele de origine animală s-au scumpit, în medie, cu 3,9%.
Moldova a pierdut câteva miliarde de lei, urmare a scăderii de 10 ori a exporturilor de ulei vegetal și șrot. Mold-street.com scrie că în sezonul agricol 2024/2025, Republica Moldova a ratat exporturi de câteva miliarde de lei, urmare a prăbușirii de 10 ori a producției și exporturilor de ulei vegetal din floarea soarelui, arată o analiză a expertului Iurie Rija. Astfel, în sezonul 2024/2025, exporturile de floarea-soarelui ca materie primă au atins 558.784 de tone, o creștere de 3,7% față de sezonul precedent și de peste două ori mai mult decât în 2022/2023, când volumul exportat era de doar 274.417 tone.
Ce se va întâmpla cu angajații și clădirile Moldovagaz, după ce a rămas fără licență și fără obligațiile de serviciu public? Ziarul de Gardă propune declarația directorului interimar al companiei, Vadim Ceban, care a menționat că „Moldovagaz” „va activa cum a activat și până la moment”. Societatea are în proprietate rețele de transport gaze, rețele de distribuție gaze, sunt 12 întreprinderi de distribuție. Aceste companii activează și probabil vor presta servicii către Energocom. Respectiv, tot personalul care este acum implicat în furnizarea gazelor naturale va fi în continuare în lucru. Iar directorul S.A. „Energocom”, Eugeniu Buzatu, a spus că decizia de a solicita sau nu servicii de la S.A. „Moldovagaz” abia urmează să fie luată, acum având loc etapa negocierilor.
