Cum îi protejează statul pe judecătorii și procurorii intimidați și amenințați cu moartea
Procurorii și judecătorii din Republica Moldova beneficiază de mecanisme speciale de protecție atunci când viața, sănătatea sau bunurile lor, precum și ale membrilor familiei sunt amenințate din cauza activității profesionale. Atât Legea privind statutul procurorilor, cât și Legea privind statutul judecătorului prevăd obligații clare pentru stat, care trebuie să aplice măsuri de securitate.
De la escortă până la supravegherea locuințelor
Pentru procurori, legea stipulează că instituțiile de drept sunt obligate să aplice măsuri speciale de protecție atunci când există riscuri reale. Acestea pot include escortă, paza locuinței, supravegherea bunurilor și confidențialitatea datelor personale. În plus, amenințarea sau intimidarea procurorilor și familiilor lor este calificată drept infracțiune gravă împotriva justiției.
În cazul judecătorilor, cadrul legal este chiar mai detaliat. Pe lângă legea din 1995, o lege recentă din iulie 2025, referitoare la colegiile specializate anticorupție, prevede că acești judecători pot beneficia, la cerere, de pază de stat pentru ei și familiile lor.
„Această lege spune că, pe lângă garanțiile pe care le prevede Constituția, Legea cu privire la statutul judecătorilor, ei pot beneficia, dacă este necesar, la solicitare, și de pază de stat. Asta înseamnă că trebuie să există o cerere din partea judecătorului care este înaintată, cel mai probabil, Consiliul Superior al Magistraturii și care decide împreună cu alte organe de resort ca acest judecător, pe o perioadă anumită, să beneficieze de pază. Nu numai el, dar și membrii familiei. Deci, legea spune clar, articolul 15, că acești judecători, dacă este necesar, lor și membrilor familiilor li se acordă pază de stat. La fel, în sediul unde activează aceștia, trebuie să fie sisteme, instalații, echipamente de securitate, care să asigure securitatea personală a magistraților”, a explicat, pentru Teleradio-Moldova, președintele Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă.
El a adăugat că mai există un alt mecanism de protecție pentru magistrați, prevăzut în Legea privind Serviciul de Protecție și Pază de Stat.
„Președintele (țării - n.r.) are această atribuție, poate dispune acordarea protecției altor demnitari, persoane și membrilor familiei lor, la solicitarea scrisă a instituțiilor interesate sau din proprie inițiativă. De exemplu, cel puțin doi ani în urmă, șeful Procuraturii Anticorupție și ex-directorul Centrului Național Anticorupție beneficiau de această pază de stat. Paza de stat este acordată, evident, în baza unor riscuri și acest mecanism este, cel mai probabil, disponibil și pentru procurori”, a adăugat Chirtoacă.
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, atrage atenția că protecția judecătorilor nu este doar o opțiune, ci o obligație legală prevăzută expres, încă din 1995. Atât judecătorii, cât și familiile și patrimoniul acestora sunt plasate sub protecția statului, iar în caz de amenințări, legea obligă instituțiile competente să intervină.
„Mecanismul care este prevăzut pentru toți judecătorii, nu doar pentru cei care examinează cauze de corupție, este reglementat în Legea cu privire la statutul judecătorului, adică legea numărul 544 din 1995. În legea respectivă, este prevăzut expres că judecătorul, membrii familiei lui, la fel și patrimoniul său, sunt sub protecția statului atunci când se află în pericol. Este și cazul judecătorilor despre care tot vorbim în ultima perioadă, care au fost amenințați inclusiv cu omorul pentru exercitarea atribuțiilor lor funcționale. Și, în cazul respectiv, legea despre care v-am vorbit, adică Legea cu privire la statutul judecătorului, spune clar că judecătorul este sub protecția statului”, ne-a explicat președintele CSM.
Caraman a precizat că președintele instanței sau, după caz, CSM înaintează demersurile către organele competente, iar Poliția și Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) sunt instituțiile care aplică măsurile de securitate.
Livia Mitrofan: „M-am simțit protejată”
După pronunțarea sentinței de condamnare pe numele bașcanei de la Comrat, Evghenia Guțul, Poliția, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au anunțat că mai mulți magistrați și procurori au fost intimidați și amenințați. Printre aceștia se numără judecătoarea Ana Cucerescu, procurorul de caz Ghenadie Epure și actuala membră a Consiliului Superior al Magistraturii, Livia Mitrofan.
Aceasta din urmă, fosta președintă interimară a Judecătoriei Chișinău, a declarat pentru Teleradio-Moldova că, deși nu a depus oficial o plângere pentru protecție, a beneficiat de sprijinul organelor de drept după ce a semnalat cazurile de intimidare.
„Atunci când eu am declarat organelor de drept că sunt intimidată, ele m-au întrebat dacă am nevoie de protecție. Oficial, nu am depus o plângere și am menționat că, dacă vor mai fi intimidări, voi depune o plângere, dar, din câte știu, la nivel de proceduri interne a fost o monitorizare la adresa mea, o pază. Și vreau să vă zic că organele de drept au fost foarte receptive. Deci, toată informația pe care le-am comunicat-o, au reacționat rapid, am fost audiată, au înregistrat, au întreprins măsuri și, având în vedere modul în care au reacționat organele de drept, m-am simțit protejată”, a explicat Mitrofan.
Precizăm că noul val de amenințări la adresa magistraților a scos la iveală vulnerabilități în sistemul de justiție din Republica Moldova. Membrul CSM, Ion Guzun, susține că fenomenul are o amploare fără precedent și se cere un protocol de reacție rapidă din partea instituțiilor. Totodată, experții avertizează că, deși statul este obligat să ofere protecție, reacțiile autorităților sunt uneori tardive.
CITIȚI ȘI:
