„Nicio bază de date nu este sigură în 2026”: Experții anticipează noi atacuri cibernetice și îndeamnă populația să nu divulge parole la telefon

Deși furtul recent de date cu caracter personal nu generează pericole imediate pentru conturile bancare, autoritățile rămân în stare de alertă. Pentru a preveni eventualele tentative de fraudă, specialiștii le cer cetățenilor să nu ofere niciodată date confidențiale sau parole prin telefon ori mesaje.

„Pot cădea pereții, se poate prăbuși acoperișul”. Cât de periculoasă era drona căzută la Chiștelnița

O explozie a încărcăturii de luptă descoperite lângă drona căzută în satul Chiștelnița, raionul Telenești, ar fi putut provoca distrugeri grave unei locuințe și ar fi pus în pericol viețile oamenilor aflați în apropiere. În cazul unui impact direct, o casă obișnuită de la țară ar fi putut deveni de nelocuit, iar fragmentele metalice proiectate de explozie ar fi reprezentat un pericol inclusiv pentru vecini.

Reevaluarea cadastrală nu schimbă prețurile caselor: Primăriile, discuții privind mărimea impozitelor aplicate din 2027

După reevaluarea cadastrală din această toamnă, valoarea majorității imobilelor din Republica Moldova s-a triplat, generând temeri privind o posibilă creștere a impozitelor începând cu 1 ianuarie 2027. În timp ce unii primari iau în calcul majorarea taxelor pentru a-și completa bugetele locale, alții dau asigurări că vor menține sau chiar vor reduce cotele actuale pentru a proteja veniturile populației.

Sute de adăposturi pentru populație, încă nepregătite: La aproape cinci ani de război, responsabilitatea mai este pasată de la o instituție la alta

La aproape cinci ani de război la hotar, timp în care peste 90 de drone au survolat ilegal spațiul aerian național, iar unele au explodat pe teritoriul Republicii Moldova, capacitatea statului de a adăposti populația în caz de urgență rămâne o vulnerabilitate. Datele oficiale consultate de Teleradio-Moldova arată că starea adăposturilor de protecție civilă s-a degradat de la un an la altul, în timp ce responsabilitatea pentru întreținerea și pregătirea acestora este pasată de la o instituție la alta.

Rachetele care au survolat și au explodat în R. Moldova ar fi de tip Banderol. Ce este această armă

Fragmentele găsite în locurile exploziilor din patru raioane ale Republicii Moldova prezintă componente similare celor ale rachetei rusești S8000 Banderol, informează poliția națională. Aceasta o armă de mici dimensiuni, propulsată de un motor cu reacție, care combină caracteristicile unei rachete de croazieră cu cele ale unei drone de atac și poate zbura cu peste 500 de kilometri pe oră, pe o distanță de până la 500 de kilometri.

„Probleme reale, nu doar exerciții clasice”: Ce spun profesorii despre noul curriculum școlar propus de MEC

Gândire critică în loc de memorare mecanică! Noul curriculum școlar, care va fi aplicat din 1 septembrie 2027 în instituțiile de învățământ din R. Moldova, va transforma cunoștințele teoretice în abilități practice, pregătindu-i pe elevi pentru provocările lumii moderne, dau asigurări autoritățile. Profesorii care au reușit să studieze noile programe școlare supuse consultărilor publice salută modificările propuse, însă afirmă că există și dezavantaje.

Reforma teritorială stârnește controverse: Președinții de raioane critică lipsa de claritate, iar experții se declară împotriva divizării pe criterii etnice

Incertitudinile legate de reforma administrativ-teritorială continuă să provoace nemulțumiri în teritoriu. În timp ce aleșii locali cer explicații clare de la autoritățile centrale despre viitoarea structură administrativă, analiștii avertizează că scenariile de fragmentare pe criterii etnice, așa ca în cazul raionului Taraclia, reprezintă un risc direct la adresa securității statului.

Guvernul Mureșan, o misiune dificilă într-un Parlament fragmentat. Analiști: „Șanse - 50 la 50”

Desemnarea eurodeputatului Siegfried Mureșan la funcția de prim-ministru este o provocare pentru criza politică din România. Programul de guvernare și echipa cabinetului urmează să fie prezentate la începutul săptămânii viitoare. Analiștii politici consideră că, pentru obținerea celor 233 de voturi de învestitură necesare, trebuie să fie constituită o majoritate într-un Parlament fragmentat, iar eșecul poate duce la alegeri anticipate.

Protecția datelor la standarde europene: Reguli mai stricte și drepturi extinse pentru cetățeni, prin legea intrată în vigoare pe 23 august

Republica Moldova a trecut oficial la standarde europene stricte în materie de confidențialitate. Noua lege privind protecția datelor cu caracter personal, intrată în vigoare pe 23 august 2026, aliniază legislația națională la Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), impunând reguli riguroase pentru companii și oferind drepturi extinse cetățenilor.

Cum a fost înlocuit imnul „Deșteaptă-te, române!” cu „Limba noastră” la mijlocul anilor 1990 ai secolului trecut

Schimbarea imnului Republicii Moldova din „Deșteaptă-te, române!” în „Limba noastră” a fost o „operațiune” a politicienilor cu mentalitate sovietică pentru a diviza populația de pe ambele maluri ale Prutului și pentru a bloca o eventuală Unire cu România. Odată cu alegerile parlamentare din 1994, a început perioada de „moldovenizare” a populației, care a dus la schimbarea imnului, precum și la introducerea în Constituție a sintagmei „limba moldovenească”, contrar prevederilor Declarației de Independență adoptate în 1991.

31 AUGUST 1989 | De la interdicția sovietică din 1940 la dreptatea din 2023: Cum a supraviețuit limba română în Basarabia

După anexarea Basarabiei din 1940, autoritățile sovietice au impus, în spațiul dintre Prut și Nistru, o politică de înstrăinare a populației băștinașe de propria cultură. Limba română a fost catalogată drept un idiom străin și ostil, în timp ce regimul a forțat un nou proiect identitar menit să rupă definitiv legătura dintre moldoveni și români. După ce sute de mii de basarabeni au cerut, în 1989, revenirea alfabetului latin acasă, limbii române i s-a făcut dreptate, pe acest teritoriu, abia în 2023.

Ziua Independenței: Lista celor mai longevivi demnitari de stat din istoria R. Moldova

În cei 35 de ani de la proclamarea independenței, Republica Moldova a avut la conducere 38 de demnitari, inclusiv interimari, la nivelul Președinției, Guvernului și Parlamentului. Dintre aceștia, cei mai longevivi sunt Vladimir Voronin, Maia Sandu, Marian Lupu și Vasile Tarlev, acumulând fiecare câte cel puțin șase ani la vârful uneia dintre cele trei puteri în stat.