Revista presei internaționale // UE încurajează cursul pro-european al R. Moldova; Rusia cheltuie într-o zi pentru armată cât într-un an pentru regiunile ei sărace
Presa internațională analizează dezbaterile din Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei, subiect marcat de opoziția Ungariei și de riscul consolidării influenței ruse în regiune. Mai multe publicații occidentale scriu despre scopul vizitei unei delegații ucrainene la Washington, desfășurate pe fondul eforturilor administrației americane de a pune capăt războiului ruso-ucrainean. Impactul tarifelor vamale impuse de SUA produselor indiene, măsurile împotriva depopulării satelor din Spania și unele tradiții periculoase care atrag turiștii în Grecia se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Liderii Franței, Germaniei și Poloniei au vizitat Republica Moldova de Ziua Independenței, pentru a sprijini guvernul proeuropean al Maiei Sandu înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie, scrie Politico. Vizita a avut scopul de a încuraja alegătorii să își mențină sprijinul pentru integrarea europeană și să respingă influența Rusiei, care folosește tactici hibride pentru a destabiliza Republica Moldova, spun diplomați europeni intervievați de Politico. Cu toate acestea, calendarul deschiderii negocierilor de aderare rămâne incert, notează publicația, precizând că accelerarea procesului înaintea alegerilor parlamentare ar putea fi contraproductivă. Totuși, miza pentru Europa rămâne ridicată, întrucât un eventual succes militar al Rusiei în Ucraina, alături de unul electoral în Republica Moldova, ar reprezenta o amenințare directă pentru România și Polonia, conchide Politico.
Bruxelles-ul trebuie să gestioneze cu atenție procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, avertizează Eurointegration. Publicația ucraineană notează că orice întârziere sau ezitare ar fi percepută ca o pedeapsă pentru Kiev. Blocarea negocierilor din cauza opoziției Ungariei ar avantaja indirect Rusia, care urmărește să împiedice integrarea europeană a Ucrainei, explică Eurointegration. Publicația subliniază că amânarea deciziilor nu va stimula reformele europene, ci va diminua încrederea publică în perspectiva europeană a Ucrainei. În acest context, Uniunea Europeană trebuie să demonstreze curaj politic și să înceapă negocierile pentru primele capitole, pentru a împiedica Moscova să își consolideze influența regională, mai scrie Eurointegration.
Bloomberg informează că o echipă formată din oficiali de rang înalt ai Ucrainei va efectua săptămâna aceasta o vizită la Washington pentru discuții cu reprezentantul special al Casei Albe, Steve Witkoff. Potrivit agenției americane de presă, vizita se va concentra pe garanțiile de securitate și pregătirea întrevederii bilaterale dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin.
Cheltuielile militare ale Rusiei au atins în primul semestru din 2025 un nivel record de aproximativ 93 miliarde de dolari, transmite The Moscow Times, făcând referire la calculele Institutului german pentru Probleme de Securitate Internațională. Conform acestora, sumele lunare din anul curent au fost de aproximativ 15 miliarde de dolari, adică peste 515 milioane pe zi, mai mult decât bugetele anuale ale unor regiuni sărace din Federația Rusă. Aproape jumătate din veniturile bugetului federal au fost direcționate spre armată și achiziții de armament, iar 62% din cheltuieli sunt secretizate. În bugetul pe 2025, Kremlinul a alocat apărării peste 148 miliarde de dolari, echivalent cu 30% din totalul cheltuielilor, cel mai mare nivel de după perioada sovietică, arată datele Institutului german pentru Probleme de Securitate Internațională. Chiar și în cazul unor eventuale negocieri de pace, Moscova nu intenționează să reducă semnificativ aceste cheltuieli înainte de 2027, scrie The Moscow Times.
Partenerii occidentali ai Ucrainei au elaborat un plan în trei etape pentru apărarea țării, care ar urma să asigure securitatea acesteia în cazul încheierii războiului, scrie Financial Times. Ziarul notează că planul prevede crearea unei zone demilitarizate, patrulate de forțe neutre de menținere a păcii, agreate de Ucraina și Rusia, frontiera urmând a fi apărată de forțele ucrainene instruite de NATO. În plus, în partea vestică a Ucrainei ar urma să fie dislocate forțe europene de descurajare, sprijinite logistic de Statele Unite. Șeful oficiului prezidențial de la Kiev, Andrei Iermak, a subliniat, citat de Financial Times, că sprijinul Coaliției voluntarilor ar trebui să însemne ajutor militar, politic și economic.
Mult mai pesimiste apar prognozele analistului Paul Taylor, care afirmă într-un articol publicat de The Guardian că Europa va fi nevoită să apere singură suveranitatea Ucrainei și propria securitate în fața agresiunii Rusiei. Analistul notează că, deși liderii europeni au demonstrat unitate în respingerea cererilor Rusiei, sprijinul american rămâne limitat și condiționat, inclusiv prin taxe suplimentare pentru achizițiile europene de armament destinat Ucrainei. În acest context, UE trebuie să găsească resurse politice și economice proprii pentru a susține planurile de securitate și a sprijini militar Ucraina după încheierea războiului, subliniază Paul Taylor.
De ieri, SUA au dublat tarifele vamale pentru produsele indiene până la 50%, însă această măsură nu va afecta semnificativ economia Indiei, ci va întări cooperarea acesteia cu Rusia și China, transmite UNIAN. Publicația precizează că volumul comerțului dintre India și SUA este redus, iar tariful suplimentar de 25% nu poate avea un impact major. Măsura marchează un eșec al tentativei președintelui american Donald Trump de a presa Rusia să accepte negocieri de pace cu Ucraina prin limitarea sprijinului partenerilor comerciali pentru petrolul rusesc, scrie UNIAN. India se concentrează mai mult pe exporturile de produse petroliere către piața europeană decât pe presiunile tarifare ale Washingtonului, explică publicația.
Previziunile analiștilor economici intervievați de Reuters par mult mai sumbre pentru India după ce exporturile sale în Statele Unite au fost taxate cu 50%. Conform acestora, aceste tarife ar putea reduce exporturile țării cu peste 40%, care anual reprezintă aproape 37 de miliarde de dolari. Până acum, India a economisit aproximativ 17 miliarde de dolari în ultimii trei ani și jumătate, cumpărând petrol rusesc la un preț redus, ca urmare a sancțiunilor și a plafonului de preț impus de Occident, scrie Reuters. Noile măsuri tarifare ale administrației americane riscă să anuleze economiile Indiei obținute prin importurile de petrol rusesc, notează agenția, amintind că tarifele majorate fac parte dintr-o strategie a Washingtonului menită să blocheze schema prin care Rusia obține valută forte pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
Uniunea Sovietică a împiedicat dezvoltarea Azerbaidjanului ca republică democratică, ocupând țara în 1920. Este una dintre declarațiile președintelui azer, Ilham Aliyev, făcute într-un interviu pentru Al Arabiya, preluat de agenția oficială de presă a Azerbaidjanului, Azertag. Aliyev a amintit că prima Republică Democratică a Azerbaidjanului, fondată în 1918, a fost prima democrație musulmană și a existat până în aprilie 1920, când armata rusă a ocupat țara. Liderul de la Baku și-a exprimat nemulțumirea față de reacția Rusiei după doborârea avionului cu pasageri azeri, în decembrie 2024, subliniind lipsa responsabilității și a compensațiilor pentru victime. De asemenea, Aliyev a condamnat persecuția unor membri ai diasporei azere în Rusia, în urma reținerilor din Ekaterinburg. Azerbaidjanul va reacționa legal și constructiv, dar nu va tolera agresiuni sau lipsă de respect față de poporul său, a mai spus Aliyev.
În Spania, lipsa ciobanilor a dus la deschiderea unei școli speciale pentru imigranți, unde peste 300 de persoane s-au înscris în ultimii trei ani, scrie El País. Ziarul notează că tinerii spanioli părăsesc satele deoarece preferă viața urbană, așa că meseriile din zootehnie și agricultură sunt tot mai puțin atractive. Școala de Păstori din Castilla-La Mancha oferă cursuri practice de bază, însă majoritatea elevilor sunt solicitanți de azil sau refugiați, mai ales din Africa subsahariană, remarcă El País. Ziarul spaniol notează că salariul pentru un cioban este de aproximativ 1.350 de euro pe lună, cu 800 de euro mai mic decât media națională. Autoritățile cred că o dezvoltare mai bună a sectorului zootehnic ar putea revigora satele și preveni depopularea zonelor rurale din Spania, mai scrie El País.
Pe mica insulă grecească Sikinos, o tradiție de vară neobișnuită atrage turiștii: tinerii sar în mare imediat ce feribotul pleacă din port, scrie Kathimerini. Zeci de tineri se aruncă în apă la câteva secunde după plecarea feribotului, în timp ce spectatorii de pe dig sau de pe puntea navei îi aplaudă și îi filmează cu telefoanele, descrie atmosfera publicația greacă. Potrivit acesteia, autoritățile portuare avertizează însă că ritualul este periculos și au început să dea amenzi. Cel mai mare risc nu îl reprezintă elicele feribotului, ci curenții puternici, care pot împinge înotătorii către stânci sau structurile portuare, explică experții citați de Kathimerini. Opt participanți la ultimul incident au fost amendați, iar procuratura locală a fost informată pentru eventuale măsuri suplimentare, mai scrie ziarul grec.
