De la 3,7% la 43,5% și înapoi la 36,6%: cum a evoluat cota femeilor cu mandate de deputat
Doar 37 dintre cei 101 deputați din noul Parlament al R. Moldova, constituit pe 22 octombrie, sunt femei – adică 36,6%. Deși concurenții electorali au respectat cota de gen de 40% pe listele de candidați, femeile au fost plasate pe locuri mai puțin eligibile. În ultimele trei decenii, reprezentarea femeilor în Legislativ a crescut de la 3,7% în anii ’90 la peste 43% în mandatul trecut. Totuși, experții atenționează că lipsa unui echilibru real în procesul decizional poate dăuna unor politici publice.
Proporția femeilor deputate din Parlamentul Republicii Moldova a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, de la doar 3.7% în legislatura anilor 1990–1994 la 43.56% în Parlamentul din perioada 2021-2025.
În legislatura actuală, aleasă în toamna anului 2025, femeile dețin 36.6% din mandate - sub ținta legală de 40%, dar în creștere comparativ cu începuturile democrației moldovenești.
Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, reprezentarea feminină a crescut constant, mai ales după introducerea cotei de gen de 40% în anul 2016, care obligă partidele politice să includă femei pe cel puțin 40% dintre pozițiile de pe listele de candidați.
„O formațiune politică este admisă în cursa electorală doar în condițiile în care asigură o reprezentare de 40% pe listele de candidați”, explică Natalia Covrig, directoarea executivă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Ea a precizat, pentru Teleradio-Moldova, că partidele trebuie să respecte și „prevederile de plasament, care presupun că, la fiecare 10 poziții, cel puțin patru candidați de pe liste trebuie să fie de sex diferit”.
Cota respectată formal, dar contează poziționarea
Deși toți concurenții electorali de la alegerile parlamentare din 28 septembrie au respectat cota de gen, efectul real asupra componenței Parlamentului a fost mai redus.
„Toate formațiunile politice au asigurat cel puțin 40% prezența femeilor pe liste, însă când este vorba despre accederea în Parlament, observăm că aceste prevederi au avut un efect mai limitat, în mare parte pentru că au depins foarte mult de numărul de mandate obținute și de cum au fost poziționate femeile pe liste”, ne-a explicat experta.
Natalia Covrig a constatat o tendință clară în modul de întocmire a listelor: deși femeile sunt incluse în proporția cerută în legislație, ele sunt adesea plasate pe poziții mai puțin eligibile: „Chiar dacă în primele 10 locuri se regăsesc cel puțin 4 femei, ele sunt poziționate mai mult spre sfârșitul listei, pe locuri mai puțin eligibile. În zecile următoare, ponderea femeilor tinde să crească, ceea ce înseamnă că partidele au respectat cota de gen, dar au avut tendința de a le plasa spre finalul listelor”.
Astfel, deși cota legală este respectată, doar o parte dintre candidate reușesc să acceadă în Parlament.
„Am avut mai mult de 40% de femei pe listele de candidați, dar în funcții au ajuns 36,6%”, a precizat Covrig.
Reprezentarea echitabilă - garanție a deciziilor echilibrate
Experta atrage atenția că „orice proces democratic și orice proces decizional trebuie să asigure o reprezentare echitabilă” atât a femeilor, cât și a bărbaților.
„O reprezentare echitabilă înseamnă decizii luate în mod echilibrat, decizii care reprezintă vocea tuturor, nu doar a anumitor categorii”, a adăugat ea, amintind că, în legislaturile anterioare, dominate de bărbați, unele decizii „nu reflectau neapărat viziunea femeilor, mai ales în domenii precum politicile de îngrijire a copilului sau cele sociale”.
Modelul „zipper”
Deși în noul Parlament nu este respectată cota de gen de 40%, Natalia Covrig consideră că 36,6% este „o pondere care va asigura o mai mare diversitate între opinii și viziuni”.
Totuși, ea crede că soluția ideală ar fi implementarea unei cote alternative.
„Vorbim despre schema ‘zipper’, care presupune ca fiecare a doua persoană pe listă să fie de sex opus. Aceasta ar asigura legal o reprezentare de 50% a fiecărui gen”, a declarat Covrig, adăugând că alegerile recente „au arătat că există necesitate de îmbunătățire a cadrului legal”.
Precizăm că reprezentarea de gen în Parlamentul Republicii Moldova a crescut de peste 11 ori în ultimele trei decenii.
