Pedepse mai mari, reguli noi și zero toleranță față de implicarea minorilor: modificări la legislația antidrog din R. Moldova
Autoritățile R. Moldova se pregătesc să introducă în legislație pedepse mai dure pentru combaterea traficului, circulației și contrabandei cu substanțe psihotrope. De la începutul anului curent, în R. Moldova au fost înregistrate peste 900 de cauze penale legate de asemenea infracțiuni, traficul de droguri continuând să fie una dintre cele mai serioase provocări pentru țara noastră, afirmă ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.
Potrivit ministrei, proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ar viza întregul lanț infracțional - de la producție și transport până la distribuție și consum, precum și protecția martorilor și colaboratorilor.
„Traficul de droguri încă este o provocare pentru Republica Moldova. Noi avem peste 900 de cauze penale înregistrate de la începutul anului 2025. Am propus un proiect de lege care ar veni să înăsprească pedepsele pentru traficul de droguri, pentru circulația și contrabanda de substanțe interzise. Și aici mă refer inclusiv la precursori și alte substanțe psihotrope. La fel, ar urma să fie înăsprite pedepsele pentru cei care implică minorii în aceste activități”, a declarat Misail-Nichitin, înaintea ședinței de Guvern din 26 noiembrie.
Cea mai amplă reformă antidrog
Republica Moldova ar urma să treacă prin cea mai amplă reformă antidrog din ultimii ani.
Un proiect de lege prezentat de autorități propune modificarea a patru coduri: penal, contravențional, de procedură penală și al transporturilor rutiere, introducând sancțiuni mai dure, responsabilități noi pentru instituții, dar și măsuri de protecție extinse pentru persoanele care ajută anchetele.
În același timp, modificările vizează armonizarea legislației naționale cu standardele europene.
Mai exact, noile prevederi aliniază legislația la tipologiile actuale de trafic și intensifică răspunderea în situațiile în care drogurile ajung în proximitatea minorilor, instituțiilor de învățământ sau spațiilor publice.
Potrivit autorităților, modificările sunt propuse pe fondul sporirii numărului de cazuri privind traficul de droguri sintetice și al implicării minorilor în activități ilegale, tendințe observate atât de poliție, cât și de structurile internaționale.
Atragerea minorilor în activități cu droguri – sancțiuni mai severe
Una dintre cele mai sensibile modificări se referă la articolul care pedepsește atragerea minorilor în consumul sau distribuția de droguri. În prezent, legea prevede pedepse moderate - amendă și până la cinci ani de închisoare, iar în forme agravante - până la șase ani de pușcărie.
Noul proiect elaborat de MAI prevede că atragerea unui minor în consumul sau distribuția de droguri va fi pedepsită cu 7-10 ani de închisoare, iar dacă fapta ar avea loc în școli, centre medicale, penitenciare sau locuri de agrement, pedeapsa ar crește la 10-15 ani de închisoare.
În situațiile în care minorii sunt folosiți în interesul unui grup criminal organizat, prin metoda așa-numiților „curieri-minori”, legea introduce o sancțiune maximă: 15-20 de ani de închisoare.
Amenzi de până la 2.5 milioane de lei și 17 ani de pușcărie pentru producerea drogurilor
Circulația ilegală a drogurilor va fi sancționată mult mai dur după modificarea articolului 217¹ din Codul penal. Dacă vechea lege stabilea amenzi sau închisoare de până la doi ani pentru fapte precum semănatul, cultivarea sau procesarea plantelor cu conținut narcotic, noul proiect introduce sancțiuni considerabil mai mari atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice.
Va fi pedepsită mai dur și producerea sau transformarea drogurilor pentru operațiuni ilegale cu etnobotanice ori substanțe psihoactive noi, precum și pentru distribuirea acestora în scop de înstrăinare.
Modificările extind lista substanțelor vizate la categoria „substanțe psihoactive noi și substituenți ai drogurilor”, iar pedepsele devin mai severe în toate alineatele.
Astfel, semănatul sau prelucrarea plantelor narcotice în scop de înstrăinare ar putea fi sancționată cu muncă neremunerată ori cu închisoare între doi și șase ani, în timp ce operațiunile de procurare, transport sau distribuire vor fi pedepsite cu până la 10 ani de detenție.
Totodată, producerea sau transformarea substanțelor narcotice poate duce la pedepse între 10 și 12 ani, iar sancțiunile cresc substanțial atunci când faptele sunt comise în grup, în instituții publice, cu implicarea minorilor sau în „proporții mari” ori „deosebit de mari”.
În forma finală, legea prevede pedepse de până la 17 ani de închisoare pentru faptele comise de grupuri criminale organizate sau atunci când cantitățile sunt deosebit de mari.
Persoanele juridice riscă amenzi între 20.000 și 50.000 de unități convenționale, adică între un milion și 2.5 milioane de lei, interdicția de a desfășura anumite activități pentru perioade cuprinse între doi și cinci ani sau chiar lichidarea companiei.
Contrabanda cu droguri – pedepse aproape duble
Autoritățile își propun să modifice și articolul privind contrabanda, având în vedere practica tot mai intensă a introducerii drogurilor în R. Moldova prin colete și transporturi rutiere.
Astfel, dacă legislația actuală prevede pedepse între trei și șapte ani de închisoare pentru contrabanda cu droguri, noul proiect propune sancțiuni între 12 și 15 ani.
Pentru forme agravante, contrabandă în proporții foarte mari sau comisă de un grup criminal ar putea fi pedepsită cu 15-20 de ani de pușcărie.
Două contravenții noi: tăinuirea consumului și lipsa măsurilor de prevenire
MAI mai propune completarea Codului contravențional cu două articole noi:
1. Neluarea de măsuri pentru prevenirea consumului (Art. 86¹)
Sub incidența acestui articol ar cădea instituțiile, școlile, centrele medicale, penitenciarele, sălile de sport, cluburile, autogările care nu vor adopta măsuri elementare pentru prevenirea consumului și depistarea cazurilor.
În acest caz, amenzile ar varia între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoane fizice și între 10.000 și 150.000 de lei pentru persoane juridice.
2. Tăinuirea consumului (Art. 86²)
Această prevedere ar viza comportamentul celor care ar ascunde consumul propriu sau al altora în instituții publice, în special acolo unde se află minori.
Infracțiunea în cauză ar urma să fie pedepsită cu amenzi între 10.000 și 15.000 mii de lei pentru persoanele fizice și cu până la 55.000 de lei pentru persoanele juridice.
Transportul de bunuri neînsoțite, reglementat
Codul transporturilor rutiere ar putea fi modificat pentru a include un nou regulament pentru transportul rutier de bunuri neînsoțite.
Astfel de transporturi de colete, pachete, paleți sau bunuri livrate prin servicii de curierat vor fi recunoscute drept un segment vulnerabil, utilizat uneori de rețelele de trafic pentru a disimula transportul substanțelor interzise.
Guvernul va fi obligat să elaboreze un regulament special, care să stabilească responsabilitățile expeditorilor și transportatorilor și să clarifice procedurile de manipulare, depozitare și control.
Dosarele antidrog, prioritare inclusiv în instanțe
O modificare esențială ar putea fi introdusă și în Codul de procedură penală. Dosarele privind drogurile, atragerea minorilor, producerea și traficul, contrabanda și organizarea spațiilor de consum vor fi incluse în categoria cauzelor investigate și judecate cu prioritate.
Alături de dosarele de corupție și cele cu persoane arestate, anchetele antidrog ar trebui să fie soluționate în regim accelerat, iar instanțele vor acorda termene mai scurte.
Protecție sporită pentru persoanele care denunță traficanții sau cooperează cu ancheta
Articolul 134¹ din Codul de procedură penală ar putea fi rescris complet, introducând un set substanțial de garanții pentru:
persoanele care se autodenunță,
martorii vulnerabili,
victimele rețelelor,
minorii implicați în cazuri de droguri.
Printre garanții s-ar regăsi:
protecția identității și utilizarea unui nume codificat;
interdicția folosirii declarațiilor împotriva denunțătorului, cu excepția cazurilor de declarații false;
audiere cu distorsionarea vocii și imaginii;
spații speciale pentru audierea minorilor;
posibilitatea de a depune mărturie fără prezență fizică în instanță, dacă există riscuri;
acces imediat la asistență juridică.
Persoanele care se vor prezenta voluntar și vor coopera cu organul de urmărire penală nu ar mai putea fi trase la răspundere pentru consumul propriu sau posesia pentru consum.
Precizăm că, în prezent, proiectul de lege care cuprinde aceste modificări este supus consultărilor publice.
CITIȚI ȘI:
