Revista presei internaționale | Șanse minime pentru încheierea unui armistițiu în Ucraina după negocierile SUA cu Ucraina și liderii europeni
Presa internațională continuă să analizeze rezultatele negocierilor de pace pentru Ucraina, mediate de Statele Unite ale Americii. Mai multe publicații semnalează impasul în care au ajuns discuțiile liderilor europeni pe tema folosirii activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei. Disputele asupra unui acord de liber schimb dintre UE și țările latino-americane se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, speră într-un armistițiu de Crăciun în Ucraina, iar declarațiile optimiste ale liderilor europeni, ucraineni și ale negociatorilor americani după reuniunea de la Berlin au apropiat această perspectivă, constată The Economist. Publicația amintește că la Berlin a fost anunțat un pachet de garanții de securitate similare cu cele ale NATO și sprijin economic pentru Ucraina după încetarea luptelor. Cu toate acestea, multe detalii rămân neclare, în condițiile în care Rusia nu a fost deocamdată consultată, remarcă The Economist, precizând că Moscova ar putea respinge versiunea modificată a planului american de pace.
Statele Unite și țările europene au elaborat proiecte pentru două documente care conturează sprijinul acordat Ucrainei după un eventual acord de pace, relatează The New York Times. Potrivit ziarului, planul prevede consolidarea forțelor armate ucrainene, desfășurarea de trupe europene pentru descurajarea unei noi invazii ruse și un rol sporit al informațiilor americane care sunt transmise Kievului. Un document operațional detaliază cooperarea militară SUA–Europa–Ucraina, inclusiv creșterea efectivelor armatei ucrainene și măsuri concrete de descurajare și sancționare a Rusiei, mai scrie The New York Times.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, consideră îngrijorătoare lipsa unei reacții din partea Rusiei la declarațiile recente ale oficialilor europeni și americani privind progresele negocierilor de pace, relatează Ilta Sanomat. Înaintea summitului flancului estic al UE de la Helsinki, Gitanas Nausėda a declarat, citat de publicația finlandeză, că este prudent în privința apropierii păcii, subliniind că Rusia nu a răspuns încă inițiativelor discutate. Kremlinul a confirmat că nu a văzut detalii concrete despre garanțiile de securitate de tip NATO și a respins ideea unui armistițiu de Crăciun, notează Ilta Sanomat.
Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo, a avertizat că, în cazul încetării luptelor în războiul ruso-ucrainean, amenințarea pentru țările „flancului estic” NATO ar putea crește brusc, fiind necesară o pregătire adecvată, relatează Financial Times. Petteri Orpo a subliniat, citat de ziarul britanic, că Europa trebuie să fie capabilă să-și asigure singură securitatea, pe fondul reducerii sprijinului american, și a cerut solidaritate financiară pentru statele flancului estic. Orpo a subliniat că țările flancului estic urmăresc atât atragerea celor 1,5 miliarde de euro încă neutilizate pentru proiecte de apărare, cât și accesarea celor 130 de miliarde prevăzute în următorul buget UE pentru apărare. Summitul de o zi al celor opt state, cu granițe terestre sau maritime cu Rusia și Belarus, a avut loc marți în Finlanda și s-a concentrat pe consolidarea securității comune și pe sprijinul acordat Ucrainei, relevă Financial Times.
Liderii europeni se confruntă cu o presiune fără precedent din partea Statelor Unite înaintea summitului de mâine de la Bruxelles, unde se va decide soarta „creditului de reparații” pentru Ucraina, scrie Politico. Disputa privind utilizarea activelor rusești înghețate a scos la iveală diviziuni profunde în UE și o campanie de influență a administrației Trump împotriva acestui mecanism de finanțare, semnalează publicația. Negocierile sunt blocate în special de poziția Belgiei, care găzduiește cea mai mare parte a activelor, în timp ce oficiali europeni avertizează că eșecul ar submina grav credibilitatea UE, relevă Politico. Miza este majoră, întrucât Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar de peste 70 de miliarde de euro și riscă reduceri drastice de cheltuieli dacă finanțarea nu este aprobată rapid, explică Politico.
Bugetul militar al Federației Ruse este puternic afectat de scăderea exporturilor și a prețurilor la petrol, precum și de atacurile continue ale dronelor ucrainene asupra infrastructurii energetice, constată Bloomberg. Agenția americană de presă scrie că valoarea exporturilor de petrol rusesc a coborât la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2023, iar volumele livrate s-au redus semnificativ. Problemele logistice s-au agravat, cu zeci de transporturi întârziate sau dispărute din sistemele de monitorizare în apropierea Asiei de Sud-Est. Scăderea veniturilor Moscovei are loc pe fondul presiunilor diplomatice pentru un acord de pace, în timp ce Ucraina își intensifică loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, conchide Bloomberg.
Pentagonul pregătește un plan de reorganizare a principalelor comandamente ale armatei SUA și de schimbare a echilibrului puterii între generalii de top, ca parte a unei consolidări inițiate de ministrul apărării, Pete Gegset, relatează The Washington Post. Reforma va reduce importanța Comandamentului Central, European și African, transferându-le sub noua structură numită Comandamentul Internațional al SUA și va scădea numărul generalilor și amiralilor cu patru stele, detaliază ziarul. Schimbările fac parte dintr-un efort mai amplu de redistribuire a resurselor și de concentrare a operațiunilor militare în emisfera vestică, dar detaliile au fost puțin comunicate Congresului, generând îngrijorare, remarcă publicația. Orice modificare va necesita aprobarea șefului Pentagonului, Pete Hegset, și a președintelui Donald Trump, în contextul unei strategii de securitate națională ce vizează stabilitatea strategică în Europa și prevenirea extinderii NATO, mai scrie The Washington Post.
Parlamentul European a aprobat marți modificări legislative care permit redirecționarea fondurilor UE către proiecte de apărare, inclusiv pentru Platforma strategică de tehnologii, „Orizont Europa”, Fondul european de apărare, „Digital Europa” și instrumentul „Connecting Europe”, relatează Eurointegration. Modificările includ măsuri pentru creșterea rezilienței la atacuri hibride și intervenții străine, precum și sprijin pentru industria de apărare a Ucrainei și participarea acesteia în Fondul european de apărare, scrie publicația. Legea a fost adoptată cu 519 voturi pentru, 119 împotrivă și 25 abțineri, urmând să fie oficial aprobată de Consiliul UE înainte de publicarea în Jurnalul Oficial. Ucraina este considerată o componentă-cheie a capacității de apărare a UE, conform planului de consolidare a apărării europene prezentat de Comisia Europeană în octombrie, explică Eurointegration.
Mai multe publicații își concentrează atenția asupra evoluțiilor politice din Franța, unde parlamentarii francezi au aprobat oficial bugetul asigurărilor sociale pentru 2026, oferindu-i premierului Sébastien Lecornu o importantă victorie politică. Potrivit AFP, proiectul, care vizează cheltuielile pentru sănătate și pensii, a fost adoptat atât de Adunarea Națională, cât și de Senat, după depășirea unor obiecții legate de deficitul bugetar. Pentru adoptarea completă a bugetului pe 2026 mai este necesară aprobarea legii bugetului de stat, un proces considerat mult mai dificil, subliniază agenția de presă. Tentativa anterioară a eșuat, iar premierul trebuie acum să obțină un compromis parlamentar, în pofida scepticismului public, explică AFP.
Germania și Uniunea Europeană fac o ultimă încercare de a convinge Italia să sprijine acordul de liber schimb dintre UE și țările latino-americane, care riscă să eșueze dacă nu este semnat în curând, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, acordul, negociat timp de aproape 25 de ani, ar fi cel mai amplu al UE în privința reducerii tarifelor și este susținut de mai multe state ca mijloc de stimulare a exporturilor și de reducere a dependenței de China. Opoziția Poloniei și rezervele Franței au mutat presiunea diplomatică asupra Italiei, unde au avut loc discuții la nivel înalt între liderii europeni. Criticii avertizează însă că acordul ar putea afecta fermierii europeni prin importuri agricole ieftine, iar un eșec ar bloca definitiv această oportunitate, conchide Reuters.
