Scrutinul din Găgăuzia, sub semnul întrebării: cine organizează alegerile și cine le validează
Deși deputații Adunării Populare (AP) a Găgăuziei au aprobat luni, 12 ianuarie, bugetele necesare pentru organizarea alegerilor, desfășurarea scrutinului din 22 martie rămâne sub semnul întrebării. Problema nu mai este una financiară, ci una juridică și instituțională, iar întrebarea principală este acum cine are, de fapt, dreptul legal să organizeze alegerile pentru AP și să le valideze.
Deputații Adunarea Populară a Găgăuziei au aprobat, în ședința din 12 ianuarie, alocarea a 4.3 milioane de lei pentru organizarea primului tur al alegerilor și 1.7 milioane de lei pentru activitatea organului electoral al Găgăuziei în anul 2026. Pentru această hotărâre au votat 22 de deputați, iar unul s-a abținut.
Problema juridică
Mandatul precedentei Adunări Populare a expirat pe 16 noiembrie 2025, iar actuala componență funcționează cu competențe limitate. Potrivit legii, deputații pot adopta doar hotărâri, nu și legi, inclusiv modificări ale Codului electoral al Găgăuziei.
În lipsa unor modificări legislative, organizarea alegerilor se bazează pe norme contestate de Cancelaria de Stat în instanță, iar întregul proces riscă să fie anulat.
În opinia jurnalistului și activistului civic din regiune, Mihail Sirkeli, situația a devenit critică, pentru că legislația electorală a Găgăuziei nu a fost armonizată cu noul Cod electoral al Republicii Moldova, deși autoritățile locale au avut suficient timp pentru acest lucru.
„Codul electoral al Găgăuziei nu a fost adus în conformitate cu legislația națională, deși acest lucru trebuia făcut după adoptarea noii redacții a Codului electoral în 2023”, a declarat Mihail Sirkeli, pentru Teleradio-Moldova.
El susține că această omisiune a dus la contestarea normelor locale în instanță și pune sub semnul întrebării desfășurarea alegerilor.
„În aceste condiții, eu nu sunt sigur că alegerile vor avea loc. Mai întâi, trebuie clarificat cadrul legal în care ar urma să se desfășoare acestea”, a explicat jurnalistul.
Potrivit lui Mihail Sirkeli, una dintre cele mai grave probleme este lipsa unui mecanism clar de organizare și validare a rezultatelor.
„Nu este clar cine va conduce aceste alegeri și cine va aproba rezultatele, pentru că actualul Cod electoral local conține prevederi care nu mai pot fi aplicate”, a punctat Sirkeli.
Cancelaria de Stat: Un vid legislativ
Șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelaria de Stat, Serghei Cernev, afirmă că problema ține de ierarhia actelor normative, iar legea națională trebuie să prevaleze.
„După intrarea în vigoare a noului Cod electoral al Republicii Moldova, Codul electoral al Găgăuziei trebuia ajustat, pentru că legea națională este superioară”, a declarat Serghei Cernev, pentru Teleradio-Moldova.
Totuși, el susține că aceste ajustări nu mai pot fi făcute în prezent, deoarece mandatul Adunării Populare este expirat.
„Adunarea Populară nu este legitimă să facă modificări legislative. Ea poate adopta doar hotărâri, nu legi”, a explicat Cernev.
În aceste condiții, spune el, se creează un vid juridic, în care alegerile sunt anunțate, dar nu există cadrul legal complet pentru organizarea lor.
Cine ar putea organiza alegerile
În lipsa unui cadru funcțional la nivel local, șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a sugerat că, într-un scenariu extrem, organizarea alegerilor ar putea fi preluată de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
„Dacă instanța va admite cererea noastră și va constata neconformitatea legislației locale, nu va avea cine să organizeze alegerile”, a afirmat Cernev.
CEC: Soluția este exclusă
Această ipoteză este însă respinsă de Comisia Electorală Centrală. Vicepreședintele instituției, Pavel Postica, afirmă că CEC nu poate fi organizatorul alegerilor din autonomia găgăuză.
„Alegerile din Găgăuzia trebuie organizate de Consiliul Electoral al Găgăuziei. Comisia Electorală Centrală nu poate prelua organizarea acestora”, ne-a spus Pavel Postica.
El a precizat că CEC poate interveni doar în situații punctuale, pentru deblocarea unor procese, dar nu pentru a substitui autoritățile electorale locale.
Referindu-se la refuzul deputaților Adunării Populare de a redenumi organul electoral în „Consiliu electoral”, pe motiv că această modificare ar putea duce la pierderea competențelor, Pavel Postica a declarat pentru Teleradio-Moldova că divergența va fi soluționată în instanță.
Precizăm că mandatul actualei componențe a Adunarea Populară a Găgăuziei a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile trebuiau organizate, conform legii, până pe 16 noiembrie, în prima duminică de după expirarea mandatului.
Scrutinul nu a avut loc din cauza unui blocaj instituțional prelungit, generat în principal de lipsa unei autorități electorale funcționale. Dizolvarea ilegală a Comisiei Electorale din Găgăuzia în 2023, urmată de litigii și reconstituiri tardive, a împiedicat pregătirile tehnice pentru alegeri, situație clarificată abia prin decizia definitivă a Curtea Supremă de Justiție din 27 noiembrie 2025.
În paralel, disputele politice și procedurale din Adunarea Populară au dus la amânarea repetată a stabilirii datei scrutinului, votată abia la final de noiembrie. Astfel, alegerea noilor deputați locali a fost stabilită pentru data de 22 martie 2026.
CITIȚI ȘI:
