Avocat: Aplicarea deficitară a legislației este principala problemă în combaterea violenței domestice
Deși cadrul legislativ privind combaterea violenței în familie este unul solid, aplicarea acestuia rămâne deficitară din cauza factorului uman și a modului în care autoritățile intervin în astfel de cazuri. Avocata Doina Ioana Străisteanu a declarat, pentru Moldova 1, că, în practică, multe victime se confruntă cu diverse obstacole atunci când solicită protecție, iar problema „agresorilor influenți” nu este doar una de ordin penal, ci și una în care inacțiunea polițiștilor îi transformă în complici ai abuzului.
„Factorul uman este o mare problemă”
Avocata afirmă că, în ciuda prevederilor legale clare, în practică există situații în care plângerile victimelor nu sunt tratate corespunzător de către autorități.
„Eu am avut femei care au soți secretari de stat, au avut soț ministru, comisar, procuror etc. și îmi zic că nu voi face nimic. Sigur că acest lucru demotivează o victimă să mai apeleze la ajutor, dar cel mai oribil este când, totuși, apelează, face uz de aceste mecanisme și lege, ca pe final să i se scuipe în suflet, pentru că această lege aparent nu va lucra. Și asta pentru că este într-o relație de căsătorie sau deja în divorț și are copii comuni cu acel agresor. Iată aici factorul uman este o mare problemă”, a spus Doina Ioana Străisteanu.
Legea nu permite absolvirea de pedeapsă a agresorului, dacă victima își retrage plângerea.
„Noi, în continuare, avem angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, acei polițiști de sector care fie nu înregistrează plângerea, fie nu dau ordinul de restricție, dar fac avertisment și asta se întâmplă în special în cazurile în care agresorii sunt persoane influente sau dețin funcții înalte în stat. Ori ei personal, ori rudele de gradul întâi care stau în spate și protejează”, a declarat Doina Ioana Străisteanu, în cadrul jurnalului amiezii de la Moldova 1.
Situația copiilor în cazurile de violență în familie
Avocata atrage atenția că, în multe cazuri de violență domestică, apar și probleme legate de protecția copiilor, mai ales atunci când agresorul rămâne singurul părinte în viață.
„Atât timp cât tatăl, care se prezumă că este agresor, rămâne unicul părinte în viață și nu există altă procedură administrativă de preluare a acestor copii și de plasament temporar în familia bunicii materne, de exemplu, sau la alte rude, el rămâne a fi unicul părinte și în continuare va exercita autoritate părintească. Noi, însă, avem proceduri care permit autorității tutelare de la locul de trai al copiilor să ia alte decizii, nu să decadă din drepturi părintești. Este o procedură judiciară foarte îndelungată. Acolo trebuie de demonstrat multe circumstanțe”, a explicat Străisteanu.
În cazul familiei Vartic din Hâncești, unde mama s-ar fi sinucis după ce ar fi fost supusă violenței domestice, avocata le recomandă autorităților plasarea temporară a celor două fetițe în familia extinsă pentru a le oferi protecție.
„Pentru a oferi copiilor un răgaz sau protecție împotriva tuturor acestor mediatizări a situației, pot fi preluați și plasați temporar într-o familie extinsă. Dacă acest lucru nu se face, dacă nimeni din rude nu a solicitat, evident că autoritatea nu are de ce să se autosesizeze, cu atât mai mult dacă anterior nu a fost sesizată cu privire la aceste acte de violență la care posibil copiii au asistat. Mai este un aspect important: nu toate acțiunile de violență în familie, între adulți, între soț și soție sau între concubini, au loc în prezența copiilor. Nu întotdeauna. Dar dacă se cunoaște că acest lucru are loc, intervenția trebuie să fie și prin note de autosesizare”, a afirmat Doina Ioana Străisteanu.
„Legea este solidă, problema este aplicarea ei”
Potrivit avocatei, Republica Moldova dispune deja de o legislație apreciată la nivel european în domeniul combaterii violenței domestice, însă dificultățile apar în etapa aplicării acesteia.
„Legea la noi este deja foarte solidă. Și noi chiar am fost lăudați de Curtea Europeană de la Strasbourg pentru faptul că avem o lege calitativă. Noi avem oameni care nu vor în ruptul capului să o aplice așa cum este scrisă”, a afirmat Doina Ioana Străisteanu.
Avocata atrage atenția și asupra unor proceduri interne care limitează transparența și eficiența intervențiilor, iar lipsa unor acte oficiale precum ordinul de restricție sau ordonanța de protecție blochează intervenția autorităților.
„Fiecare agresor este potențial luat la evidență de către acel polițist de sector. Dar asta nu schimbă lucrurile. Noi avem un ordin intern la Ministerul Afacerilor Interne care nu se publică în Monitorul Oficial, îl modifică când vor ei, ceilalți juriști nu au acces la dânsul decât să solicite prin cerere oficială să vadă care este procedura de luare la evidență, de radiere de la evidență. Dar punerea la evidență are loc în anumite circumstanțe. Trebuie să fie un ordin de restricție, o sancționare, o ordonanță de protecție. Dacă aceste acte nu sunt emise, cei care sunt cu influență și cu funcții înalte știu să le evite”, a declarat Doina Ioana Străisteanu.
Intervenția autorităților depinde de procedurile legale inițiate și de evaluarea riscurilor realizată de polițiști.
„Să impui luarea la evidență când nu ai nicio procedură pornită la fel nu poți, pentru că omul se prezumă a fi nevinovat. În acest caz există aceste proceduri scurte de ordonanță de protecție, de ordin de restricție, pentru că la baza lor stă un chestionar de evaluare a riscurilor pe care îl face polițistul, dar dacă el nu face chestionarul, nu există baza legală să intervină”, a conchis Doina Ioana Străisteanu.
O femeie în vârstă de 38 de ani, mamă a doi copii, educatoare de profesie, a fost găsită moartă la începutul săptămânii trecute, lângă un bloc din sectorul Râșcani al Chișinăului. Investigațiile preliminare indică faptul că aceasta ar fi căzut de la înălțime. Victima a lăsat un bilet de adio, iar medicul legist nu a descoperit semne de violență pe corpul acesteia.
Mai multe asociații care apără drepturile femeilor au cerut autorităților o anchetă amplă, care să includă și evaluarea modului de intervenție al instituțiilor responsabile.
În contextul reacțiilor de pe rețelele de socializare, conform cărora femeia ar fi fost agresată de soțul său, Dumitru Vartic, vicepreședinte al raionului Hâncești, Inspectoratul General al Poliției a precizat că, pe parcursul ultimilor cinci ani, nu au existat plângeri sau sesizări oficiale privind acte de violență în această familie. Totuși, organele de anchetă cercetează circumstanțele care au determinat femeia să recurgă la acest gest. Organele de urmărire penală ale Poliției din Chișinău și Hâncești au inițiat procese penale, iar Procuratura Generală anunță că vor urma mai multe acțiuni procesuale.
De asemenea, președinta raionului Hâncești, Nicoleta Moroșanu, i-a cerut demisia vicepreședintelui Dumitru Vartic. Totodată, organizația teritorială PAS Hâncești a decis, în cadrul unei ședințe extraordinare a Biroului Executiv din 9 martie, excluderea lui Dumitru Vartic din rândurile partidului și revocarea sprijinului politic acordat anterior.
Dumitru Vartic nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzațiile care i se aduc, iar postarea sa de pe Facebook, în care vorbea despre pierderea soției, a fost eliminată la scurt timp.
CITIȚI ȘI:
