Utilizarea excesivă și incorectă, principalele cauze care au dus creșterea rezistenței la antibiotice
Rezistența la antibiotice a crescut alarmant în ultimii ani din cauza utilizării excesive și incorecte în medicina umană și veterinară. Specialiștii relevă că bacteriile suferă mutații genetice și devin imune la medicamente, ceea ce duce la infecții greu de tratat și spitalizări prelungite. Antibioticele trebuie administrate corect și doar la indicația medicului, atenționează specialiștii.
Rezistența la antibiotice a fost și rămâne una dintre cele mai mari provocări medicale la nivel global, afirmă medicul internist, Tatiana Dumitraș, conferențiar universitar.
„Fenomenul este extrem de actual, doar că bacteriile continuă să dezvolte, în mod natural, mecanismele de apărare împotriva medicamentelor pe care altădată le distrugeau cu ușurință. În fiecare an, la nivel mondial se înregistrează sute de mii de cazuri de infecții dificil de tratat, iar unele, cu regret, nu mai răspund la niciun antibiotic disponibil. Mai mult decât atât, problema este amplificată de faptul că crește durata tratamentului, rata complicațiilor, inclusiv a celor letale, determinate de infecții cauzate de microorganisme rezistente”, a spus Tatiana Dumitraș, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Medicul a menționat că principalii factori care au determinat creșterea rezistenței la antibiotice sunt utilizarea excesivă și nu întotdeauna corectă a antibioticilor atât în medicină, cât și în agricultură.
„Tratamentele antibacteriene cu durată incompletă, prescrierea nejustificată și folosirea antibioticilor pentru infecții virale contribuie semnificativ la selecția și multiplicarea bacteriilor rezistente. În plus, circulația globală intensă a populației facilitează mult răspândirea rapidă a acestor tulpini rezistente dintr-o regiune a globului pământesc în alta. Este o problemă care depășește granițele medicale, afectează siguranța tratamentelor, afecțiunilor non-chirurgicale, chirurgicale, în terapia intensivă și în medicina modernă per ansamblu. Este clar că, fără preparatele antibacteriene eficiente, medicina contemporană ar deveni mult mai riscantă”, a subliniat Tatiana Dumitraș.
Republica Moldova, asemenea multor altor state din regiune, se confruntă cu un nivel îngrijorător al rezistenții microbiene, susține medicul.
„Este vorba, în primul rând, despre grupul de bacterii unite sub abrevierea ESCAPE, care include Enterococcus, Staphylococcus, Aureus, Klebsiella, Acinetobacter, Pseudomonas și Enterobacter. Aceste microorganisme sunt o preocupare constantă atât a clinicienilor, cât și a microbiologilor, deoarece fac parte din grupul germenilor multi-drog rezistente, ceea ce înseamnă rezistența la cel puțin trei clase de preparate antibacteriene. Este de remarcat că în ultimii ani au fost făcute progrese importante, au fost consolidate rețele de supraveghere, implementate protocoale clinice naționale și s-a îmbunătățit controlul utilizării antibioticilor. Un pas esențial îl reprezintă dezvoltarea programelor de antibiotic Stewardship, adică crearea de grupuri de lucru în spitale menite să asigure utilizarea argumentată a antibioticilor, prin ghiduri actualizate, monitorizarea antibiorezistenței în spitale, consult interdisciplinar și educarea personalului medical”, a punctat Tatiana Dumitraș.
Întrebată cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice și în ce măsură educația publică poate avea un rol esențial în acest sens, conferențiarul universitar a spus că, din punct de vedere medical, profilaxia se bazează pe câteva direcții majore: utilizarea rațională antibioticilor, controlul infecțiilor și educația populației.
„Rezistența la antimicrobiene este o provocare majoră, care necesită abordare unificată, integrând sănătatea umană, animală, vegetală și mediul înconjurător per ansamblu. Prin promovarea colaborării multisectoriale și consolidarea capacităților naționale, vom contribui la un viitor în care antimicrobienele să rămână eficiente. Antibioticele trebuie administrate doar la prescripția medicului. De asemenea, medicul va monitoriza eficiența antibioterapiei, iar pacientul, în cazul în care tratamentul se desfășoară în condiții de ambulator, va respecta cu strictețe doza și durata de administrare a medicamentului. Campaniile de informare, vaccinarea populației, programele de antibiotic Stewardship și colaborarea strânsă între medici clinicieni, farmacologi clinicieni, microbiologi pot schimba semnificativ această realitate, contribuind la păstrarea eficienței antibioticilor pentru generațiile viitoare”, a declarat medicul.
Organizația Mondială a Sănătății, societățile medicale, inclusiv Societatea Europeană de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ESCMID) au declarat rezistența la antimicrobiene drept una dintre cele mai mari amenințări la adresă sănătății publice globale și regionale.
