Cimișlia, potențial turistic în creștere: Beci săpat în casă și locuințe împodobite cu frontoane
Situată în partea de sud a Republica Moldova, Cimișlia este cunoscută pentru tradițiile sale autentice, ospitalitatea localnicilor și peisajele liniștite ale regiunii de stepă. Cimișlia are un potențial turistic în creștere datorită patrimoniului cultural și poziției geografice. În unele sate din Cimișlia, în trecut în casă era săpat beciul, iar la exterior locuințele erau împodobite cu frontoane.
Casele cu frontoane din zona Cimișliei sunt adevărate mărturii ale identității locale și ale gustului estetic specific regiunii.
În satul Selemet, beciul era săpat, pe vremuri, în casă.
„Avem un coridoraș micuț în casă și din coridorașul cela intrăm în beci care este făcut ca un fel de pivniță în casă. Se construia mai ales prin zonele noastre, prin perioada după al Doilea Război Mondial, dar chiar și în perioada războiului, întrucât autoritățile Uniunii Sovietice obișnuiau să vină și să ia cam tot ce ai împrejurul casei. Având un beci în casă, gospodarii obișnuiau să-și păstreze din alimentele de bază pentru supraviețuire anume în beci. La Selemet, mi se pare că mai sunt doar un beci sau două în case. Păstrăm în beciul acesta tot felul de semiproduse de casă - conserve, vin, murături și așa mai departe”, a povestit Mădălina Jalova, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În raionul Cimișlia, casele au specific aparte nu doar în interior, ci și la exterior. Aici sunt reprezentative casele cu frontoane.
„Mergând prin satele din raionul Cimișlia, vedeți casele frumoase cu acoperișul în două ape, cu frontoane deosebite realizate din lemn, păstrate încă de la începutul secolului XX. Aceste frontoane sculptate, care au ferestruici, balconașe, care au sculptat în lemn simbolul soarelui, mai ales simbolul șarpelui, care este un simbol feminin, care protejează casa, care îi lecuiește pe toți din ogradă. Unele case au și simbol masculin, soarele, cocoșul care ne trezește dimineața. În fruntea casei se află o roză a vânturilor și cu un cocoș frumos realizat fie din lemn, fie din tablă. Dar cel mai des, în această regiune a Cimișliei, sunt realizate din lemn. Satele din Cimișlia mai aproape de Prut au simbolul peștelui, care se regăsește atât pe frontoanele caselor, cât și pe porțile gospodarilor, pe fântâni”, a spus Elena Cojocari, directoare adjunctă la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, ghid de turism.
Frontoanele care sunt sculptate și dantelele sculptate de la acoperișul casei sau de la ferestre sunt realizate din materiale mai ușor de mânuit pentru lemnari: frasin, tei, brad. Frontoanele erau vopsite, cel mai des în culori albastru, verde, soarele evident și florile erau colorate în felul lor, a adăugat Elena Cojocari. Erau și case în care lemnul, pur și simplu, era foarte bine prelucrat și dat cu substrat ca să nu putrezească, să nu-l ardă soarele, să nu mucigăiască și există și așa lemn curat.
„Modalitatea de a construi case în două ape este anume aici, în partea centrală a Republicii Moldova, centru-sud. În partea de nord sunt mai multe case în patru ape, acoperișul este realizat în patru ape. În mare parte, în partea de sud, era acoperișul tot în patru ape, dar era din stuf, nu era din olane. Dacă în nord, partea Briceni, Soroca, Bălți, Glodeni foarte multe erau realizate din olane acoperișurile, în partea de centru-sud, aproape de Prut, aproape de Nistru, unde este accesibil pentru a colecta stuful, casele erau acoperite cu stuf”, a spus directoare adjunctă la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Astfel, casele cu frontoane din zona Cimișliei reflectă tradițiile, meșteșugul și modul de viață al comunității de-a lungul timpului, păstrând vii elementele arhitecturale transmise din generație în generație. Aceste case sunt adevărate mărturii ale identității locale și ale gustului estetic specific regiunii. Casele cu frontoane reflectă tradițiile, meșteșugul și modul de viață al comunității de-a lungul timpului, păstrând vii elementele arhitecturale transmise din generație în generație.
