Jurnalistă DW, la Moldova 1: Escaladarea conflictului din Iran amenință economia globală și securitatea regională
Conflictul din Iran nu mai este doar o criză regională, ci un test de capacitate în gestionarea unei escaladări cu majore efecte economice globale și de securitate. Lipsa unei strategii clare din partea Washingtonului lasă loc unei imprevizibilități periculoase, a avertizat jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel. În cadrul unei intervenții la Moldova 1, aceasta a sugerat că Statele Unite și Israelul ar trebui să facă anumite concesii pentru a ajunge la un compromis cu Iranul.
„Finalitatea ar putea fi într-adevăr să se ajungă cel puțin la discuții de pace și, într-un final, la un armistițiu. Dar, există destul de mulți experți care se tem că în condițiile în care se va încheia un armistițiu, totuși, Teheranul este pregătit să continue războiul și are capacitățile și mai ales mândria de a nu ceda și a nu se declara învins să continuă atacurile și după acest armistițiu. În condiții în care Statele Unite vor fi obligate să acționeze și astfel, spirala violențelor ar putea continua. Sunt foarte multe voci, că un armistițiu în condițiile în care Teheranul refuză în acest moment discuțiile și Statele Unite nu au o strategie clară va fi destul de complicat și nu este în imediata apropiere”, a declarat jurnalista Alina Kühnel, la postul public de televiziune.
De asemenea, deblocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz reprezintă miza zero pentru economia globală, iar pentru aceasta este nevoie de negocieri, constată Kühnel: „Ar trebui să ajungă la o concesie pentru că, așa cum se prezintă în acest moment acest conflict care nu este război, este, din păcate, destul de aproape de a ajunge la un război”.
„Este foarte greu de spus în acest moment în ce variantă s-ar putea ajunge la redeschiderea traficului pe această strâmtoare vitală până la urmă pentru economia din mai toate țările lumii. După cum vedem în acest moment, este de dorit să se ajungă într-adevăr la o înțelegere, să se facă probabil și anumite concesii din partea Statelor Unite și a Israelului, chiar dacă Israelul a continuat să fie și astăzi atacat de către Iran și acolo sunt în continuare persoane rănite și victime”, a explicat corespondenta DW.
Jurnalista avertizează că cel mai sumbru scenariu ar fi „declararea oficială a războiului de către Congresul SUA”, chiar dacă Donald Trump nu urmează tiparele politice clasice.
„Wall Street Journal scria astăzi că dacă în următoarele două-trei săptămâni situația nu se va clarifica și strategia nu va deveni evidentă, Donald Trump ar putea solicita Congresului să declanșeze un război împotriva Iranului. Un scenariu înfiorător, dar care este posibil. Din istoria Statelor Unite, știind că până acum Congresul nu a refuzat niciodată o astfel de cerere a unui președinte. Dar, pe de altă parte, există o umbră de speranță pentru că un președinte precum Donald Trump nu a mai existat la Casa Albă. Așadar, toate opțiunile sunt deschise în acest moment, dar cu toții ar trebuit să sperăm că se va ajunge cât de repede la o pace și la o liniștirea piețelor, a prețului petrolului pentru că întreaga economie se află într-un haos tot mai profund”, a avertizat Alina Kühnel.
Cu referire la relația tensionată dintre SUA și aliații europeni, experta media consideră că amenințările lui Trump privind părăsirea Alianței Nord-Atlantice sunt mai degrabă „pârghii de presiune”.
„Tehnic ar fi posibil, dar cred totuși că Donald Trump folosește acest instrument, doar că au instrumente privește aceste declarații doar că au instrument de presiune în relația cu NATO. Și nu este evident corect din partea lui ca în momentul în care declanșează un război și nu întreabă pe nimeni să le ceară aliaților să înlăture pagubele pe care le-a făcut el sau să repare ceea ce a stricat Washingtonul prin declararea acestei operațiuni”, a punctat Kühnel.
În pofida tensiunilor cu Uniunea Europeană, jurnalista DW evidențiază dependența statelor europene de securitatea oferită de SUA.
„Consecințele ar fi evident destul de grave și Germania se teme, de exemplu, că Statele Unite ar putea retrage militarii care se află aici. Sunt 35-37.000 de militari americani care asigură în mare parte siguranța în Germania. Fără aceștia, Germania avea o problemă serioasă. Dacă vedem doar din punctul de vedere al unui singur stat care a beneficiat până acum de sprijinul Statelor Unite, situația ar fi destul de complicată. Nu cred, însă, că Donald Trump va lua o decizie clară în acest sens și mai degrabă cred că toate aceste declarații incendiare sunt practic mijloace de presiune asupra aliaților sau asupra dușmanilor, cum este cazul Iranului, în acest moment”, a concluzionat Alina Kühnel la Moldova 1.
După ce, Israelul și SUA au atacat Iranul, iar liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis, oficialii de la Teheran au hotărât să blocheze trecerea navelor prin Strâmtoarea Ormuz. Trecerea navigabilă care separă Iranul de Peninsula Arabică este cel mai important canal petrolier din lume și una dintre cele mai aglomerate rute maritime. Aproximativ 20% din transporturile de petrol și peste 30% din transporturile de gaze naturale lichefiate trec prin acest pasaj, iar 82% din volumele de petrol transportate prin strâmtoare merg în Asia, restul fiind destinate Europei.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu are repercusiuni și în Republica Moldova, care se confruntă cu o vulnerabilitate critică pe piața energetică, cauzată de o combinație de factori globali și regionali. Perturbările, însoțite de volatilitatea prețurilor, creează premisele unui deficit de carburanți la nivel național.
Prețul motorinei atinge un nou record în Republica Moldova. Pe 3 aprilie, un litru de motorină va costa 33 de lei și este cel mai mare preț înregistrat vreodată la pompă în R. Moldova. Și benzina a urmat un trend ascendent, însă într-un ritm mai moderat.
Totodată, în Europa prețul gazelor naturale a atins cel mai ridicat nivel. Experții avertizează că această evoluție ar putea alimenta inflația și riscul de recesiune la nivel global.
CITIȚI ȘI:
