Revista presei internaționale | UE lucrează intens pentru deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina
Publicațiile internaționale își concentrează atenția asupra deciziei pe care ar urma să o ia Uniunea Europeană privind deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Mai multe agenții de presă descriu și evoluția situației din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul crizei din regiune asupra economiei globale.
Împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea UE pentru Ucraina nu a fost încă aprobat definitiv, deși unele informații din presă sugerează contrariul, transmite Eurointegration, cu referire la o declarație făcută ieri de președintele țării, Volodymyr Zelenskyy. El a precizat că procedura de aprobare este în desfășurare și că rezultatul final este așteptat azi. Eurointegration amintește că împrumutul pentru Kiev fusese blocat de premierul maghiar Viktor Orban, care ceruse reluarea tranzitului de petrol rusesc către țara sa prin conducta „Drujba”. Aceasta traversează teritoriul Ucrainei, dar nu a mai funcționat din ianuarie, când a fost avariată în urma unui atac aerian al Rusiei, relevă publicația. Uniunea Europeană a fost nevoită să acorde Kievului chiar și susținere financiară pentru a repara conducta, prin care petrolul rusesc ar urma, din nou, să ajungă azi în Ungaria și Slovacia, conchide Eurointegration.
BBC citează cele mai proaspete declarații ale președintelui american, Donald Trump, potrivit căruia, până vineri, ar putea apărea „vești bune” privind reluarea negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran. Deși armistițiul a fost prelungit pe termen nedeterminat, partea iraniană consideră această decizie o tactică a Washingtonului pentru a câștiga timp, notează BBC. Surse diplomatice din Pakistan, care mediază negocierile din culise, spun că există unele semnale pozitive privind reluarea discuțiilor în următoarele 36–72 de ore, remarcă serviciul britanic de presă. Aceeași sursă amintește că Trump a promis să mențină presiunea militară și blocada strâmtorii Ormuz până când Iranul va prezenta o poziție clară pentru continuarea negocierilor.
În centrul tratativelor mediate în culise de guvernul pakistanez rămân câteva neînțelegeri esențiale, remarcă Axios. Potrivit publicației, prima problemă ține de refuzul regimului de la Teheran de a-și reduce programul nuclear – principalul motiv oficial pentru care Statele Unite au lansat, împreună cu Israelul, pe 28 februarie, atacuri masive împotriva țintelor militare iraniene. La problema programului nuclear dezvoltat de Teheran acum s-a adăugat blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz – punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial provenit din Golful Persic, relevă Axios. De cealaltă parte, SUA au blocat porturile iraniene din regiune. În așa fel, redeschiderea strâmtorii a devenit una dintre condițiile esențiale pentru stabilizarea situației, semnalează publicația. Pe acest fundal, armistițiul nu funcționează complet, Iranul atacând unele nave comerciale europene, iar forțele americane interceptând nave iraniene, conchide Axios.
Associated Press informează că, în ultimele 24 de ore, trei nave comerciale au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz de forțele navale iraniene. Potrivit agenției de presă, două dintre nave au suferit avarii, iar una dintre ele a fost grav afectată după ce asupra ei s-a deschis focul. Autoritățile iraniene susțin că navele au fost reținute deoarece nu aveau autorizațiile necesare și ar fi perturbat sistemele de navigație, mai scrie Associated Press. Casa Albă a declarat că aceste incidente nu au încălcat armistițiul, deși situația din zonă rămâne tensionată, notează aceeași agenție de presă.
AFP îl citează pe șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, potrivit căruia conflictul din Orientul Mijlociu a adus lumea în fața celei mai mari crize energetice din istorie”. AFP subliniază că oficialul a transmis acest mesaj miercuri, la un eveniment pe teme climatice desfășurat la Berlin, în timpul căruia a avertizat că actuala criză de petrol și gaze este chiar mai gravă decât cele din anii ’70 și din 2022, luate la un loc. El a atras atenția că lipsesc sau devin tot mai scumpe produse esențiale, precum îngrășămintele, componentele petrochimice și unele materii prime industriale. Birol a îndemnat țările lumii să-și adapteze urgent politicile energetice și să își protejeze industriile. Deși criza este severă, ea poate deveni și o oportunitate pentru accelerarea tranziției către noi forme de energie, a mai declarat șeful Agenției Internaționale a Energiei, citat de AFP.
În contextul efectelor războiului din Iran, care a dus la scumpirea energiei și la creșterea inflației, guvernul Germaniei, cu cea mai mare economie din Uniunea Europeană, a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru anul 2026, de la 1% la 0,5%, relatează Spiegel. Publicația citează concluziile unui raport prezentat de ministrul Economiei de la Berlin, Katherina Reiche, care a declarat că economia germană își revine lent, dar este afectată de șocul prețurilor la energie, care pune presiune pe populație și pe companii. „Ne așteptăm ca nivelul inflației să fie de 2,8% în 2026 și de 2,9% în 2027. Acest lucru este determinat în principal de creșterea prețurilor la energie, dar ne așteptăm și la scumpiri pe parcursul anului, de exemplu, la alimente. Este o creștere semnificativă față de datele prezentate în ianuarie. Creșterea prețurilor la energie are un efect imediat, iar inflația a ajuns deja în martie la 2,7%”, a detaliat Katherina Reiche.
Franța va aloca, în luna mai, aproximativ 180 de milioane de euro pentru a sprijini populația în contextul prețurilor ridicate la combustibil, transmite BFMTV. Pentru luna aprilie, cheltuielile statului pentru măsuri similare au fost de circa 150 de milioane de euro, relevă postul francez, precizând că ajutoarele sunt destinate mai multor categorii de cetățeni afectați de scumpiri. Aceeași sursă face referire la un sondaj care arată că aproape 90% dintre francezi sunt îngrijorați de efectele războiului din Orientul Mijlociu, în special din cauza creșterii prețurilor și a riscurilor de securitate.
În contextul scumpirii combustibilului, guvernul Greciei a anunțat un pachet de sprijin de 500 de milioane de euro pentru populație, informează Ekathimerini. Potrivit publicației, măsurile includ prelungirea subvențiilor pentru motorină și îngrășăminte, care vor ajuta inclusiv aproximativ 250.000 de fermieri. De asemenea, familiile cu copii vor primi câte 150 de euro pentru fiecare copil, iar unele pensii și ajutoare sociale vor fi majorate. Guvernul susține că toate aceste măsuri vor fi finanțate din excedentul bugetar, rezultat din politici economice prudente, menționează Ekathimerini.
Pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri de urgență pentru a preveni o posibilă criză de motorină și combustibil pentru aviație, informează Politico. Planul, numit AccelerateEU, prevede o coordonare între statele membre pentru refacerea stocurilor și utilizarea rezervelor de petrol, pentru a evita o criză majoră, detaliază publicația. Autoritățile de la Bruxelles recomandă și reducerea consumului de energie, inclusiv limitarea deplasărilor și economisirea electricității, remarcă Politico, precizând că UE vrea să accelereze tranziția către propriile surse de energie și să sprijine investițiile pentru a menține stabil sistemul energetic.
