Revista presei internaționale | Charles al III-lea deplânge în Congresul american reducerea sprijinului SUA pentru Ucraina
Presa internațională descrie vizita regelui britanic Charles al III-lea în SUA și discursul ținut de monarh în Congresul american, unde a deplâns reducerea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina. Problemele apărute în relațiile transatlantice și efectele continue asupra economiei globale provocate de conflictul din Orientul Mijlociu se numără printre alte teme abordate de publicațiile străine.
Regele britanic Charles al III-lea a susținut un discurs în Congresul SUA, subliniind necesitatea sprijinului ferm pentru Ucraina și a unității între aliați, relatează Politico. Potrivit publicației, intervenția sa a fost interpretată ca un răspuns la criticile frecvente ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO, fiind invocate principiile apărării colective și respectarea statului de drept. În pofida mesajelor critice adresate indirect lui Trump, liderul de la Casa Albă a adoptat un ton cordial la întâlnirea cu monarhul, evidențiind relațiile speciale dintre SUA și Marea Britanie, notează Politico.
The Independent scoate în evidență un alt mesaj transmis în Congres de regele Charles al III-lea, în care a subliniat că Statele Unite sunt „inima” NATO, o formulare interpretată ca răspuns la amenințările lui Donald Trump privind o posibilă retragere din alianță. Monarhul a subliniat că Marea Britanie își asumă cel mai mare angajament de creștere a cheltuielilor de apărare de la Războiul Rece încoace și a evidențiat interdependența puternică dintre aliați în domeniile apărării și securității, notează The Independent. Monarhul a amintit solidaritatea NATO după atacurile din 11 septembrie 2001, când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 al tratatului, remarcă ziarul britanic.
La o cină festivă, regele Charles al III-lea și Donald Trump au făcut schimb de glume care au relaxat atmosfera evenimentului oficial, transmite BBC. Cea mai remarcată a fost ironia monarhului britanic la adresa afirmațiilor anterioare ale lui Trump despre rolul SUA în istorie, când sugerase că, fără intervenția americană în cel de-al Doilea Război Mondial, europenii ar fi vorbit acum limba germană, pentru că ar fi pierdut în fața regimului fascist al lui Hitler. În replică, Charles al III-lea a continuat logica scenariilor ipotetice și a sugerat amuzant că, în lipsa acestor echilibre istorice, chiar și în Statele Unite ar fi putut predomina influența franceză, întrucât franceza a fost timp de secole o limbă dominantă în diplomație și în elita europeană. Schimbul de replici a fost completat de alte glume între cei doi, Trump lăudând discursul regelui și ironizând capacitatea acestuia de a mobiliza audiența din Congres, conchide BBC.
În confruntarea cu Rusia, Ucraina a acumulat o experiență valoroasă în războiul modern, pe care este pregătită să o împărtășească Europei, scrie The Washington Post. Ziarul american subliniază că această rezistență se bazează în mare parte pe sprijinul european, în contextul unei implicări tot mai limitate a SUA. La un forum de securitate de la Kiev, oficiali europeni au exprimat solidaritate cu Ucraina și îngrijorare față de poziția administrației Trump, care ar afecta încrederea în alianța transatlantică, notează The Washington Post.
În contextul reducerii sprijinului american pentru Kiev, șefa misiunii diplomatice a SUA în Ucraina, Julie Davis, vrea să-și părăsească funcția, dezvăluie Financial Times. Ziarul subliniază că Julie Davis ar urma să plece din Ucraina în următoarele săptămâni și să își încheie cariera după aproape 30 de ani de activitate din cauza neînțelegerilor pe care le are cu președintele Donald Trump. Plecarea sa vine după o situație similară, când fosta ambasadoare a SUA în Ucraina, Bridget Brink, a demisionat anterior din aceleași motive, relevă Financial Times.
Între timp, popularitatea președintelui SUA, Donald Trump, a scăzut la 34%, cel mai redus nivel de la revenirea sa la Casa Albă, când avea o susținere de 47% din partea cetățenilor americani, arată un sondaj realizat de agenția Reuters. Sprijinul pentru actualul președinte american a continuat să se diminueze în ultima perioadă, iar politica economică a administrației sale primește cele mai slabe evaluări, remarcă Reuters. Analiștii citați de agenția de presă explică această scădere a popularității lui Trump prin factori precum tensiunile din Orientul Mijlociu și creșterea costului vieții.
Prețurile globale la energie ar putea crește în 2026 cu un sfert, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Ucraina, arată un raport al Băncii Mondiale la care face referire AFP. Potrivit datelor prezentate, evoluția prețurilor depinde de situația din Orientul Mijlociu: dacă perturbările persistă, scumpirile ar putea fi și mai accentuate. În scenariul de bază, se estimează o revenire treptată a transportului prin Strâmtoarea Ormuz, însă piața rămâne afectată de atacurile asupra infrastructurii energetice. Cele mai pesimiste scenarii arată că prețul petrolului Brent ar putea ajunge chiar la 115 dolari, cu efecte în lanț asupra inflației și economiilor, în special în țările sărace, mai scrie AFP cu referire la același raport al Băncii Mondiale.
Mai multe publicații scot în evidență noile declarații ale președintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora Iranul ar fi cerut deschiderea cât mai rapidă a Strâmtorii Ormuz, blocată atât de regimul de la Teheran, cât și de forțele americane. Trump susține, citat de The Wall Street Journal, că Iranul se află într-o „stare de colaps” și încearcă cu greu să gestioneze situația internă. Donald Trump le-a ordonat consilierilor să se pregătească pentru o blocadă de durată și presiune economică asupra Iranului, scrie publicația, citând oficiali americani. Potrivit acestora, planul ar include restricții asupra navigației către porturile iraniene, ceea ce ar putea afecta grav exporturile de petrol și economia țării. Trump consideră că o blocadă este o opțiune mai puțin riscantă decât intensificarea bombardamentelor sau retragerea din conflict, susțin sursele The Wall Street Journal. Ziarul amintește în acest context că Iranul a propus zilele trecute încheierea unui acord care ar presupune relaxarea restricțiilor maritime în schimbul unor negocieri ulterioare privind programul nuclear al Teheranului.
Bloomberg relatează în același context că o navă cu gaz lichefiat a ieșit ieri din Golful Persic, traversând Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la începutul conflictului dintre SUA și Iran. Nava „Mubarak”, încărcată în Emiratele Arabe Unite, a fost urmărită deplasându-se spre India și ulterior spre China, cu sosire estimată înainte de 15 mai, detaliază Bloomberg. Datele de monitorizare la care face referire agenția de presă arată că unele nave își opresc transponderele în zona strâmtorii, ceea ce face dificilă urmărirea exactă a rutelor. Deși acest tranzit ar putea indica o posibilă reluare a exporturilor de gaz lichefiat din regiune, alte nave evită strâmtoarea, iar fluxul rămâne mult redus față de perioada de dinaintea conflictului, constată Bloomberg.
