Revista presei naționale | Exhumarea Ludmilei Vartic a fost efectuată, iar o nouă expertiză medico-legală este în desfășurare
Cum un nou Guvern la București ar putea influența realizarea mai multor proiecte în Republica Moldova; exhumarea Ludmilei Vartic și îngrijorările producătorilor de zahăr – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
Sprijinul României pentru Republica Moldova și proiectele începute ar putea rămâne doar la nivel declarativ cu un prim-ministru slab la București. RFI a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureșan. La Bruxelles a avut loc marți după amiaza Comitetul parlamentar de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde s-a decis crearea unui grup de lucru cu Parlamentul de la Chișinău pentru susținerea aderării. Mureșan a susținut că negocierile au avansat suficient la nivel tehnic și că etapa actuală necesită o decizie politică din partea Consiliului UE pentru deschiderea oficială a primelor capitole în luna iunie.
Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel sentința de condamnare a lui Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare. Cotidianul.md scrie că potrivit unui comunicat al instituției, procurorii consideră pedeapsa drept ”prea blândă” și cer 25 de ani de închisoare pentru fostul lider PDM. Procurorii Anticorupție susțin că instanța a confirmat vinovăția inculpatului în baza unor probe clare și a stabilit că faptele au fost comise intenționat, în cadrul unei organizații criminale. Acuzarea susține că a fost demonstrat și rolul determinant al lui Vladimir Plahotniuc, inclusiv de organizare și conducere.
Exhumarea Ludmilei Vartic a fost efectuată, iar o nouă expertiză medico-legală este în desfășurare, inclusiv cu participarea unui expert din România. Pe Moldova 1 găsiți declarația șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu. El a menționat că pe lângă aceasta, mai există expertiza telefonului, la care lucrează acum analiștii, dar și expertiza scrisorilor care au fost lăsate de Ludmila Vartic. Șeful IGP a precizat că dosarul este investigat de o echipă mixtă, formată nu doar din polițiști, ci și din procurori și experți din alte domenii.
Criză de medici în raioanele din R. Moldova. TVR Moldova propune un reportaj despre spitalele din țară care sunt puțin atractive pentru tinerii specialiști. Aceștia sustin că munca în provincie nu e foarte ofertantă, iar lipsa de investiții în aparatura modernă și condițiile austere sunt printre motivele care îi determină să părăsească spitalele în care au fost repartizați. Ministrul Sănătății își dorește scoaterea obligativității termenului de repartizare în spitalele din provincie a tinerilor medici.
Zahăr ieftin din import vs. producția locală. Guvernul întârzie să stabilească regulile jocului. O analiză la acest subiect citiți pe Europa Liberă. Pe 27 aprilie a expirat perioada în care importurile de zahăr ieftin din Serbia au fost limitate, dar Guvernul nu se grăbește să introducă restricții permanente, așa cum cer producătorii locali, în timp ce procesatorii spun că zahărul moldovenesc e prea scump și vor ca piața să fie liberalizată. Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr și-au exprimat „îngrijorarea profundă” cu privire la faptul că, după ce au expirat cele 200 de zile în care au fost taxate în vamă importurile de zahăr sârbesc care depășeau 1.000 de tone, Guvernul încă nu a instituit un cadru de reglementare care ar asigura „continuitatea echilibrului pe piața zahărului”. Responsabili de la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării au spus Europei Libere că proiectul nu a fost retras complet, ci pus „în așteptare”, urmând să fie supus consultărilor cu mediul de afaceri, ca să fie „mai concret”.
Criminalitatea se mută în mediul online, iar formele clasice de infracționalitate sunt înlocuite de activități hibride. Pe Radio Chișinău citiți date din raportul Inspectoratului Național de Investigații, care arată că infracțiunile financiare din Republica Moldova au crescut cu aproximativ 90% în 2025 față de 2023, în timp ce prejudiciile s-au majorat de peste nouă ori și au ajuns la circa 272 de milioane de lei. Cele mai frecvente scheme includ platforme false de investiții, fraude prin „asistență tehnică” falsă din partea companiilor de telecomunicații sau băncilor, phishing și compromiterea conturilor de pe rețelele sociale.
„Protejarea copiilor” sau „tâlhărie”? Ce se știe despre scandalul legat de droguri de la Vadul lui Vodă, titrează newsmaker.md. Publicația scrie că în orașul Vadul lui Vodă a izbucnit un scandal legat de droguri și reținerea mai multor persoane. Avocata Violeta Gașițoi susține că trei părinți, care încercau să-și protejeze copiii, au fost acasă la bărbatul pe care localnicii îl suspectau că vinde droguri și au găsit mai multe pungi cu substanțele interzise, pe care le-ar fi distrus. Inspectoratul General al Poliției, însă, a anunțat că anchetează cazul ca pe o tâlhărie. Potrivit oamenilor legii, cinci suspecți au pătruns cu forța în locuința victimei, au exercitat violență asupra acesteia și au imobilizat-o, sustrăgând aproximativ 10 000 de lei și „alte bunuri”.
Datoria istorică acumulată de-a lungul anilor la CFM a fost lichidată. Pe Ziarul de Gardă vedeți declarația ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. La sfârșitul anului 2024, restanțele salariale erau de circa 144 de milioane de lei. Până la sfârșitul anului 2025 acestea au fost reduse la 49 de milioane de lei, iar la 30 aprilie 2026 au ajuns la zero. Stabilizarea financiară a fost susținută de creșterea încasărilor. Veniturile CFM au crescut de la peste 702 milioane de lei în 2024 la peste 1,28 miliarde de lei în 2025.
S-au împlinit 36 de ani de la Podul de Flori. Moldova 1 a discutat cu istoricul Ion Negrei care califică evenimentul drept un semnal al unității noastre istorice. Podul de Flori a fost acel moment istoric din 6 mai 1990, când Prutul a încetat, pentru câteva ore, să mai fie o barieră de sârmă ghimpată. După decenii de înstrăinare forțată, peste un milion de români de pe ambele maluri s-au întâlnit fără pașapoarte, într-un gest simbolic de fraternitate. Istoricul Ion Negrei explică faptul că „miracolul” deschiderii frontierelor nu a fost un accident, ci rezultatul unei conjuncturi geopolitice favorabile: agonia Uniunii Sovietice. Slăbirea puterii centrale de la Moscova și valul de emancipare națională din statele baltice și Europa de Est au creat spațiul necesar pentru ca simbolurile naționale, precum Tricolorul, să revină în actualitate la Chișinău.
În cursa pentru Primăria Orhei au rămas opt candidați. Candidatul la funcția de primar al municipiului Orhei, Dumitru Melnic, din partea Partidului Comuniștilor, a fost exclus din cursa electorală scrie IPN. Decizia a fost luată de către Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Orhei în urma unui demers al formațiunii, care a invocat că desemnarea acestuia nu a respectat poziția organelor centrale ale PCRM. La sfârșitul săptămânii trecute, din competiție a fost exclus și candidatul Partidului Politic Democrația Acasă, Victor Perțu.
De ce eliminarea lui Perțu din cursa pentru Primăria Orhei nu „face cinste” democrației moldovenești? Jurnal TV a consultat cu opinia analistului Anatol Țăranu, care a avertizat că, deși astfel de episoade afectează încrederea publică și ridică semne de întrebare, unele derapaje pot fi tolerate în contextul războiului hibrid la care trebuie să țină piept Chișinăul. Totuși, această „toleranță” poate deveni periculoasă atâta timp cât nu e clar unde sunt stabilite acele „linii roșie” ale legalității în privința proceselor electorale și democratice, spune analistul. Un astfel de episod ar fi problematic pentru orice sistem democratic și cu siguranță nu consolidează încrederea publică în instituțiile statului.
Marin Robu rămâne fără medalia olimpică. Curtea Arbitrală de Sport a respins apelul depus în cazul halterofilului moldovean Marin Robu. Agora.md scrie că informația apare într-un comunicat al Federației de Haltere din Republica Moldova, care precizează că decizia este finală. Federația de Haltere a anunțat că nu va mai comenta decizia CAS, subliniind că aceasta trebuie respectată. Totuși, în opinia lor, Marin Robu „rămâne titularul de drept al acelei medalii”.
