Revista presei | DW: Putin caută, în Moldova, carne de tun pentru front; Turul doi pentru funcția de primar la Orhei și Taraclia
Mass-media din R. Moldova a urmărit activ alegerile locale desfășurate duminică în mai multe localități, în centrul atenției fiind orașele Orhei și Taraclia. De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm și rezultatele concursului Eurovision 2026, în cadrul căruia, R. Moldova a intrat în top 10.
TVR Moldova transmite сă în 12 localități din R. Moldova au fost organizate duminică alegeri locale pentru funcția de primar și de consilier local, precum și referendumuri de revocare a primarilor.
Ziarul de Gardă notează că la Orhei va avea loc turul doi pentru funcția de primar. După numărarea a 100% din procesele verbale, candidatul independent Ramiz Ansarov a obținut primul loc în baza numărului de voturi, urmat de Sergiu Aga, candidatul Partidului Liga Orașelor și Comunelor. Tot ZdG a scris anterior că, deși în 2025 a devenit liderul organizației raionale Orhei a partidului „Inima Moldovei”, Ramiz Ansarov a intrat în cursă în calitate de candidat independent. Totuși, deși a candidat independent, în comentariile la videourile publicate de Ansarov pe rețelele de socializare apar numeroase mesaje de susținere din partea membrilor formațiunii „Inima Moldovei”, remarcă publicația. Pe celălalt candidat care a ieșit în turul doi, preotul Sergiu Aga, cititorii Ziarului de Gardă l-au cunoscut în cadrul unui reportaj publicat în mai 2024, în care a fost prezentat ca un lider comunitar atipic, ce îmbină misiunea duhovnicească cu implicarea socială și politică. Aga este o prezență activă în viața civică a orașului, deținând funcțiile de consilier municipal și raional, mai scrie sursa citată.
Jurnal.md scrie că turul doi pentru funcția de primar va fi organizat și în orașul Taraclia, unde vor concura candidatul independent Alexandr Borimetcicov și candidatul PSRM, Ecaterina Iacobceac.
Putin caută, în Moldova, carne de tun pentru front, semnalează Deutsche Welle. Autorul analizei, Vitalie Călugăreanu, atrage atenția că ultimul decret al președintelui rus, prin care a simplificat procedura de dobândire a cetățeniei ruse de către localnicii din regiunea transnistreană, a suscitat interes nu doar la Chișinău, ci și la Kiev. Publicația îl citează pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit căruia decretul semnat vineri nu înseamnă doar că Rusia caută „carne de tun proaspătă” în R. Moldova, ci și faptul că își extinde pretențiile teritoriale - „marcând Transnistria ca teritoriu al său”. Tot DW notează că autoritățile de la Chișinău au reacționat mai calm decât Kievul la decretul lui Vladimir Putin. Chișinăul sugerează că decretul lui Putin nu este altceva decât o reacție isterică a Moscovei la procesul declanșat de Chișinău pentru reintegrarea Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova – proces care nu depinde de Rusia în niciun fel și pe care Kremlinul nu-l poate bloca, mai scrie DW.
Dictatorul rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care locuitorii regiunii transnistrene ar urma să obțină cetățenia rusă printr-o procedură simplificată, notează și Ziarul de Gardă. Reprezentanții Biroului politici de reintegrare al Guvernului au reiterat pentru Ziarul de Gardă că documentul nu produce efecte juridice în R. Moldova și că autoritățile vor continua să promoveze „procesul de reintegrare a țării cu toată determinarea”. Totodată, Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, consideră că decretul reprezintă „un gest de disperare geopolitică și dovada incontestabilă a erodării influenței ruse”, iar Valeriu Pașa, președintele WatchDog.MD, afirmă că scopul Kremlinului „este să joace pe frica de război atât a decidenților, cât și a cetățenilor de rând”.
Atenția presei naționale a fost captată la sfârșit de săptămână de prestația în cadrul concursului internațional de muzică Eurovision 2026. Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ajuns pe locul 8, notează IPN. Deși juriile naționale i-au acordat doar 43 de puncte, votul publicului i-a adus 183 de puncte, urcând astfel Moldova în top 10, menționează agenția de știri. Concursul a fost câștigat de Bulgaria, cu Dara și piesa „Bangaranga”, care a acumulat 516 puncte, aceasta fiind prima victorie din istoria țării în cadrul competiției, precizează IPN. Agenția de știri mai atrage atenția că votul juriului moldovenesc a stârnit controverse pe rețelele sociale, după ce experții au acordat 12 puncte Poloniei, iar României doar 3, decizie criticată de mulți internauți.
Postul public Moldova 1 îl citează în context pe directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, potrivit căruia Compania a respectat regulamentul Uniunii Europene de Radio și Televiziune, care organizează concursul Eurovision, atunci când a ales membrii juriului. Totuși, într-un interviu pentru HotNews, Vlad Țurcanu s-a declarat „surprins” de decizia juriului, care i-a acordat reprezentantei României la Eurovision 2026, Alexandra Căpitănescu, doar 3 puncte, remarcă autorul articolului.
Satoshi, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision Song Contest 2026, a făcut apel la evitarea discursului de ură, după scandalul provocat de scorul mic acordat României în finala concursului muzical de juriul moldovean, scrie Newsmaker. Artistul a subliniat că publicul din Republica Moldova a oferit punctaj maxim, despre care spune că reflectă opinia „onestă” a cetățenilor.
Iar portalul Deschide.md publică în context reacția oficială a Ambasadei României în R. Moldova. Diplomații români au transmis mesajul că mult mai importantă a fost susținerea publică a concurentei române și că punctajul juriului ar conta mai puțin în acest caz. „Eurovisionul ne amintește, în fiecare an, că muzica reușește să apropie oameni, emoții și comunități dincolo de orice clasament stabilit de un juriu”, se mai spune în mesajul Ambasadei României în R. Moldova, citat de portalul Deschide.md.
„Finala din acest an a Eurovision a oferit Republicii Moldova mai mult decât un simplu spectacol muzical. Dincolo de scenă, lumini și punctaje, concursul s-a transformat într-o radiografie neașteptat de sinceră a stării conștiinței noastre naționale și a orientării geopolitice reale din societatea moldovenească”, constată istoricul și analistul politic Anatol Țăranu, într-un editorial publicat de IPN. „Decizia juriului din Republica Moldova de a acorda doar 3 puncte României pentru piesa „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, a provocat un val firesc de nemulțumire în spațiul public. Nu doar pentru că piesa României s-a bucurat de apreciere internațională și s-a clasat printre favoritele competiției, ci mai ales pentru că votul juriului moldovean a fost perceput ca un gest simbolic de distanțare față de propriul spațiu cultural și identitar. În contrast izbitor, publicul din Republica Moldova a transmis un mesaj limpede: cele 12 puncte acordate României nu au reprezentat doar o apreciere artistică, ci expresia instinctivă a unei solidarități istorice și culturale firești. Cetățenii au făcut exact ceea ce era de așteptat între două state unite prin limbă, memorie și identitate”, comentează Anatol Țăranu.
