Progresul R. Moldova privind angajamentele din justiție pentru a adera la UE este moderat, arată datele unui raport
Progresul Republicii Moldova privind angajamentele din justiție pentru aderare la Uniunea Europeană (UE) este moderat, arată un raport publicat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Din cele 150 de acțiuni prevăzute în Strategia privind independența și integritatea justiției, doar 45% au fost realizate. Verificările riguroase i-au făcut pe mulți judecători și procurori să plece din sistem, iar funcțiile rămase vacante reprezintă o problemă.
Deși vettingul merge lent, scenariul unei paralizii a sistemului judiciar ca în Albania nu s-a realizat. Au fost resetate Consiliile magistraturii și procurorilor și Curtea Supremă de Justiție. Iar completul de judecători anticorupție a fluidizat procesele în instanță. Așadar, după patru ani de reformă, rămâne deschisă evaluarea procurorilor. Cel puțin 100 de nume așteaptă în lista comisiei vetting.
„S-a început și practic a fost finalizat procesul de vetting la Curțile de Apel, Procuratura Generală și procurorii șefi din procuraturile teritoriale. Ele mai sunt în curs de realizare, dar cel puțin pe parte de judecători, pe parte de magistrați s-a mers un pic mai repede decât pe partea de procuratură”, a declarat Angela Popil, membră în grupul de experți „Justice For Moldova”.
Procesul de evaluare externă a provocat plecări din instanțe. Rata de promovare a vettingului este 30 de procente. Adică 51 din 166 de judecători au trecut testul integrității. Alți 65 au ales să se retragă. Contează totuși nu doar cine pleacă, dar și cine intră în sistemul judecătoresc.
„Cel mai greu este de a convinge judecătorii, să zicem, studenții, tinerii, pentru a alege profesia de judecător. Este o presiune constantă, este o critică constantă și nu întotdeauna orice student, orice cetățean și-ar dori un asemenea loc de muncă. Noi trăim acele vremuri când pentru prima dată această funcție nu mai este aleasă de către tineri și aceasta este o problemă foarte mare. Nu poți să echivalezi munca unui judecător cu oricine, deci este o responsabilitate enormă”, susține Aliona Miron, membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Extinderea vettingului pentru toți judecătorii din instanțele întâi este acum în dezbatere. Comisia de la Veneția examinează proiectul de lege. Procedura propusă este mixtă: Comisia vetting va evalua integritatea financiară, iar colegiul specializat din CSM - integritatea etică și profesională.
„Cred că cel mai elocvent ar fi să enumerăm doar câteva din reușite, exercițiul asumat și reforma foarte complexă de evaluare a integrității etice și profesionale a judecătorilor și procurorilor. Deja astăzi noi avem organe de autoadministrare, colegii specializate care sunt constituite din membrii aleși și supuși exercițiului de evaluare. Reforma Curții Constituționale, reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ)”, a spus Stela Braniște, secretar general adjunct la Ministerul Justiției.
CSJ a fost transformată în curte de casație, adică instanța supremă nu rejudecă dosarele de la zero, ci doar verifică dacă legea a fost aplicată corect.
Vettingul este nucleul reformei din justiție, a fost operaționalizat, dar a trecut prin modificări. Termenul limită a fost prelungit până la sfârșit de an 2027, când ar trebui încheiată evaluarea magistraților, iar funcțiile care au rămas vacante în timpul procesului să fie ocupate.
Potrivit raportului IPRE, progresul Republicii Moldova privind angajamentele din justiție pentru aderare la Uniunea Europeană este moderat
CITIȚI ȘI:
