Revista presei internaționale | Europa își intensifică eforturile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean; China reduce influența Rusiei în Coreea de Nord
Presa internațională analizează perspectivele relansării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, situația post-electorală din Armenia, semnificația vizitei președintelui Chinei în Coreea de Nord, precum și efectele economice și geopolitice ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit pozitivă discuția purtată ieri cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, scrie AFP. Agenția de presă subliniază că liderul de la Kiev a apreciat disponibilitatea oficialilor de la Washington de a impulsiona eforturile diplomatice pentru încheierea războiului ruso-ucrainean în următoarele săptămâni. AFP amintește că Zelenski a avut aceste consultări după întâlnirea de la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, care au susținut ideea unei întrevederi între președinții Ucrainei și Rusiei în vederea obținerii unei încetări a focului. Negocierile mediate de Statele Unite au stagnat în ultimele luni pe fondul concentrării atenției Washingtonului asupra conflictului cu Iranul, însă Kievul și partenerii europeni continuă coordonarea demersurilor diplomatice, relevă AFP.
Pe fondul concentrării tot mai accentuate a atenției Washingtonului asupra conflictului cu Iranul, liderii europeni sunt pregătiți să joace un rol mai important în negocierile privind încetarea războiului ruso-ucrainean, scrie Politico. Publicația notează că, în urma reuniunii de la Londra, liderii Ucrainei, Franței, Germaniei și Marii Britanii au cerut reluarea dialogului direct dintre Kiev și Moscova, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei, și au susținut necesitatea unei încetări imediate a focului. Potrivit Politico, statele europene insistă asupra unor garanții de securitate solide pentru Ucraina și asupra menținerii activelor rusești înghețate până la încetarea agresiunii și compensarea pagubelor provocate de război. Publicația remarcă însă că rămâne incert dacă președintele rus Vladimir Putin este dispus să participe la negocieri în formatul propus de liderii europeni, care își coordonează demersurile îndeaproape cu Washingtonul.
Într-un articol de opinie publicat de Newsweek, fostul ministru rus de externe Andrei Kozîrev susține că Ucraina nu mai reprezintă doar un beneficiar al sprijinului occidental, ci a devenit un element important al securității euroatlantice. Autorul remarcă faptul că experiența acumulată de Kiev în domeniul utilizării dronelor, al războiului electronic și al adaptării la condițiile de pe câmpul de luptă transformă Ucraina într-un actor relevant pentru apărarea Occidentului. Potrivit lui Kozîrev, presiunea economică exercitată asupra Rusiei prin sancțiuni nu a fost suficientă pentru a opri războiul, iar sprijinul militar occidental acordat Ucrainei rămâne principalul instrument capabil să determine Moscova să renunțe la agresiune. Fostul diplomat apreciază că președintele rus Vladimir Putin va încerca să evite o escaladare nucleară și susține că Statele Unite și aliații lor ar trebui să continue sprijinul acordat Ucrainei pentru a descuraja noi acțiuni agresive ale Kremlinului, scrie Newsweek.
Un avion de vânătoare francez aflat în misiunea de poliție aeriană a NATO a doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Letoniei dinspre Rusia, într-un nou incident de securitate produs la frontiera estică a Alianței, scrie The Washington Post. Publicația notează că drona a fost interceptată după ce autoritățile au constatat utilizarea unor mijloace de război electronic în zonă, incidentul amplificând preocupările legate de extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor membre NATO. The Washington Post amintește că în ultimele luni mai multe drone au încălcat spațiul aerian al unor țări din Europa de Est, provocând alerte de securitate în state precum Estonia, Lituania și România. Publicația subliniază că aceste incidente au relansat dezbaterea privind capacitatea NATO și a statelor europene de a contracara amenințările reprezentate de dronele ieftine și de a consolida apărarea antiaeriană pe flancul estic al Alianței.
Reuters relatează că Rusia este nevoită să reducă exporturile de petrol brut și să redirecționeze o parte din producție către rafinăriile interne din cauza deficitului de carburanți provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere. Potrivit agenției de presă, livrările din principalele porturi rusești de la Marea Baltică și Marea Neagră ar putea scădea semnificativ față de nivelurile înregistrate în luna mai, inclusiv din cauza reducerii producției. Reuters notează că autoritățile ruse intenționează să majoreze volumul de petrol procesat pe plan intern pentru a acoperi cererea sezonieră și pentru a limita deficitul de combustibil din mai multe regiuni ale țării. Agenția subliniază că atacurile cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și infrastructurii portuare au afectat considerabil sectorul petrolier rus, contribuind și la cea mai amplă scădere a producției de după pandemia de COVID-19.
Eurointegration își concentrează atenția asupra situației post-electorale din Armenia, unde Rusia a încercat să influențeze alegerile parlamentare pentru a bloca orientarea pro-occidentală a guvernului condus de Nikol Pașinian. În ciuda unor tactici de presiune politică și economică atribuite Moscovei, inclusiv mobilizarea opoziției și restricții comerciale, partidul premierului armean a reușit să își mențină majoritatea parlamentară, notează Eurointegration. Publicația subliniază că rezultatul votului confirmă continuarea parcursului extern al Armeniei spre Occident, deși fără o majoritate constituțională. Opoziția pro-rusă a câștigat totuși o reprezentare semnificativă în noul parlament, ceea ce ar putea complica procesul de reforme și negocierile de politică externă ale Erevanului, semnalează Eurointegration. Potrivit concluziei la care ajunge publicația, rezultatul scrutinului nu închide confruntarea geopolitică, ci marchează o nouă etapă a competiției de influență dintre Rusia și Occident în Armenia.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a mers ieri în Coreea de Nord, unde a evidențiat relațiile strânse dintre cele două state, transmite BBC, precizând că vizita are loc pe fondul preocupărilor regionale legate de programul nuclear nord-coreean. Același serviciu de presă amintește că în prezent negocierile privind denuclearizarea Coreei de Nord rămân blocate, iar Beijingul pare să acorde prioritate stabilității regimului de la Phenian în detrimentul presiunilor administrației de la Washington pentru renunțarea la arsenalul nuclear. Analiștii citați de BBC remarcă în același timp că una dintre mizele deplasării este limitarea influenței tot mai mari a Rusiei în Coreea de Nord, după consolidarea relațiilor dintre Moscova și Phenian pe fondul războiului din Ucraina. Totodată, experții subliniază că Beijingul continuă să rămână principalul actor extern capabil să influențeze evoluțiile din Peninsula Coreeană și să gestioneze echilibrul strategic din regiune.
Președintele SUA, Donald Trump, se confruntă cu dificultăți în gestionarea conflictului dintre Israel și Iran, în pofida eforturilor sale de a impune un acord de încetare a focului, scrie The New York Times. Publicația notează că liderul american a criticat poziția premierului israelian Benjamin Netanyahu și a cerut ambelor părți să înceteze imediat ostilitățile, însă tensiunile dintre Israel și Iran persistă. Potrivit ziarului, la peste o sută de zile de la declanșarea războiului americano-israelian împotriva Iranului, Trump se confruntă cu un conflict care amintește de impasurile strategice din Orientul Mijlociu pe care promisese anterior să le evite. Totodată, criticii administrației americane avertizează asupra riscului unui eșec strategic al Washingtonului, în timp ce sondajele indică o creștere a nemulțumirii publice față de război, remarcă The New York Times.
Conflictul din regiune îi determină pe turiști să renunțe în acest an la vacanțele de vară în Orientul Mijlociu și în alte destinații mediteraneene, scrie publicația Express. Potrivit acesteia, un număr impunător de turiști își programează vacanța de vară în Insulele Baleare din Spania, unde localnicii se pregătesc deja pentru un nou val de proteste față de turismul excesiv. Express notează că manifestații de amploare sunt planificate în insulele Mallorca și Menorca, organizatorii avertizând că afluxul de turiști amplifică problemele legate de locuințe, infrastructură și calitatea vieții localnicilor. Potrivit activiștilor, un factor suplimentar de presiune îl reprezintă eclipsa totală de soare din luna august, care ar putea atrage un număr record de vizitatori, relevă Express. Publicația amintește că nemulțumirile față de turismul în masă au determinat deja proteste și restricții în mai multe regiuni ale Spaniei, deși economia țării rămâne puternic dependentă de veniturile generate de acest sector.
