Curtea Constituțională a respins solicitările Adunării Populare a Găgăuziei privind sesizarea Ministerului Justiției
Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei (APG) privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei, decizie care ar putea pune capăt blocajului electoral din Găgăuzia.
Avocatul Adunării Populare: Acuzațiile Ministerului Justiției sunt ipotetice și speculative
Avocatul Iurie Mărgineanu a precizat în ședință că Adunarea Populară a Găgăuziei este un organ reprezentativ al unității regionale autonome, iar într-un sistem de autonomie, participarea instituțiilor locale la formarea autorităților regionale nu fragmentează statul, ci asigură aspectul democratic necesar pentru ca alegerile să fie acceptate de comunitatea locală.
Mărgineanu a respins existența unui dualism instituțional invocat de Ministerul Justiției, care ar contraveni statutului unitar, și a spus că este vorba, de fapt, despre o configurație administrativă mixtă, permisă de Constituția țării. Organul electoral regional nu este paralel, ci este integrat în sistemul electoral național, cu scopul de a administra particularitățile regionale, fără a prejudicia integritatea scrutinului.
„Am auzit aici, în percepția reprezentantului Ministerului Justiției, că centrul ar trebui să îi numească pe cei din regiuni pentru a respecta unificarea statului. După o astfel de logică, am ajunge ca Adunarea Populară a Găgăuziei să fie numită de Parlamentul Republicii Moldova, ca să se respecte paralela și să se respecte unificarea numită de centru. În viziunea noastră, aceasta este o centralizare prea puternică”, a subliniat Iurie Mărgineanu.
Potrivit avocatului, organizarea alegerilor, în special cele pentru Adunarea Populară și pentru bașcanul Găgăuziei, vizează o speță politică și culturală ce ține de competența regiunii. „A priva regiunea de acest drept înseamnă a goli de conținut însăși rațiunea existenței autonomiei”, a subliniat apărătorul în fața Curții Constituționale.
Referitor la normele contestate cu privire la poliție, Iurie Mărgineanu a spus că particularitățile privind implicarea Adunării Populare la numirea șefului de poliție de la Comrat nu reprezintă o dublă subordonare, ci o garanție prin care se asigură că poliția servește specificul cultural și politic local, fără a afecta structura ierarhiei operaționale.
Cât privește securitatea națională, Iurie Mărgineanu a invocat faptul că Ministerul Justiției confundă coordonarea cu controlul, întrucât decizia finală privind numirea și destituirea șefului Direcției de Informații și Securitate a Găgăuziei aparține directorului Serviciului de Informații și Securitate, chiar dacă propunerea vine din partea guvernatorului Găgăuziei, după aprobarea acesteia de către Adunarea Populară, reprezentând un „filtru local”.
Avocatul a mai spus că toate acuzațiile Ministerului Justiției, atât în materie electorală, cât și în celelalte aspecte contestate, sunt „ipotetice și speculative”.
Pericolul ca APG să numească o Comisie Electorală Centrală
Judecătorul constituțional Nicolae Roșca a solicitat clarificări cu privire la motivul pentru care Ministerul Justiției consideră neconstituțională competența Adunării Populare a Găgăuziei de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei.
„Care ar fi pericolul? De ce Adunarea Populară nu ar putea să-și numească o Comisie Electorală Centrală ca să-și aleagă membrii lor?”, a întrebat judecătorul.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției a reiterat că administrarea electorală rămâne parte a ordinii constituționale naționale. Dreptul de vot, legalitatea legilor și imparțialitatea organelor electorale nu pot fi fragmentate în sisteme paralele. Mihai Gheorghieș a adăugat că problema nu ține de existența unui organ electoral regional, ci de cine controlează componența acestuia și dacă aceasta rămâne integrată în sistemul electoral național.
„Autonomia electorală nu poate merge până la crearea unui sistem electoral paralel, independent de Codul electoral și de autoritatea electorală centrală. Noi nu contestăm alegerile regionale și nici existența unui organ electoral central, însă contestăm controlul politic asupra componenței organului electoral care organizează, propriu-zis, alegerile”, a explicat secretarul de stat.
Alegerile regionale pot avea particularități, însă nu pot justifica un sistem electoral paralel
Cauza are la bază sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojocari, care a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, din Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și din Codul electoral.
Reprezentantul ministerului, secretarul de stat Mihai Gheorghieș, a explicat în ședință că obiectul sesizării îl constituie norme care permit implicarea Adunării Populare a Găgăuziei sau a guvernatorului Găgăuziei în proceduri ce țin de autorități naționale ale statului, precum Ministerul Justiției, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne și Poliția, precum și lanțul de comandă al Poliției.
„Prima componentă a sesizării privește domeniul electoral. Normele contestate permit Adunării Populare a Găgăuziei să aprobe componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei și prevăd că particularitățile legii regionale se stabilesc prin actele normative aprobate de Adunare. Problema nu este legea regională, aceasta nu este contestată. Problema este dacă organul politic local poate controla componența organului electoral care administrează procesul electoral regional”, a subliniat Mihai Gheorghieș.
Potrivit secretarului de stat, efectul normelor contestate este că permit stabilirea unei norme electorale regionale cu caracter derogatoriu și creează un dualism instituțional în organizarea electorală, incompatibil cu principiul unității și cu sistemul electoral național.
„Într-un stat unitar, administrarea electorală trebuie să fie imparțială, previzibilă și integrală într-un cadru legal unic. Alegerile regionale pot avea particularități, însă aceste particularități nu pot justifica un sistem electoral paralel sau control politic asupra organului electoral”, a precizat reprezentantul Ministerului Justiției.
Mihai Gheorghieș a mai spus, totodată, că nu poate exista o dependență politică regională în procedura de numire a conducătorilor structurilor teritoriale ale Poliției. Cât privește securitatea națională, oficialul a notat că, potrivit reglementărilor în vigoare, șeful Direcției de Informații și Securitate a Găgăuziei este numit și eliberat din funcție de directorul Serviciului de Informații și Securitate, la propunerea guvernatorului Găgăuziei, după aprobarea acestuia de către Adunarea Populară.
„Securitatea statului nu poate fi divizată teritorial și nu poate fi supusă unui filtru politic regional. Chiar dacă actul final aparține directorului SIS, aprobarea prealabilă de către Adunarea Populară transformă cooperarea într-o condiționare juridică. Securitatea națională aparține statului. Ea nu poate fi exercitată sub influența unei autorități politice locale, indiferent de statutul special al regiunii”, a argumentat secretarul de stat.
Curtea Constituțională deliberează asupra cererilor APG de suspendare a examinării sesizării Ministerului Justiției
Curtea Constituțională s-a retras în deliberări pentru a decide asupra demersurilor Adunării Populare a Găgăuziei (APG) de suspendare a examinării sesizării Ministerului Justiției adresate Înaltei Curți pentru verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.
Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.
Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.
„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.
Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.
În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.
„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.
Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.
„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.
Curtea s-a retras pentru deliberări.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.
Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.
CITIȚI ȘI:
