Revista presei | Vasile Tofan, ca ultima sau penultima șansă a guvernării PAS
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm că noul Guvern condus de prim-ministrul Vasile Tofan a depus jurământul în dimineața zilei de 22 iulie. Presa își focalizează atenția și asupra primei ședințe a Cabinetului de miniștri, care a avut loc în aceiași zi. Din presă mai aflăm că Curtea de Apel a dispus dizolvarea a patru formațiuni considerate succesoare ale fostului partid „Șor”.
Oazu Nantoi, un veteran al politicii moldovenești, spune că noul premier Vasile Tofan are o viziune pentru R. Moldova, spre deosebire de alții, și trebuie lăsat „să se manifeste”, scrie Europa Liberă. Vorbind în cadrul podcastului „Pe Agendă” la o zi după ce cabinetul Tofan a primit votul de încredere din partea majorității parlamentare PAS, Oazu Nantoi a spus că cele nouă ore de dezbateri din parlament l-au convins că noul premier „își dă seama de complexitatea problemelor în R. Moldova și are viziune despre cum să fie rezolvate”.
Unul din avantajele pe care le are noul premier Vasile Tofan, pe lângă faptul că știe domeniul economic din perspectiva unui om de afaceri, este acela că nu este politician și nu se gândește la costurile politice ale măsurilor pe care urmează să le ia, consideră analistul Sergiu Tofilat, economist, expert în domeniul energetic, citat de Radio Chișinău. „Rămâne să vedem în ce măsură planurile și obiectivele domnului Tofan vor putea fi realizate și în ce măsură va beneficia de susținerea politică a PAS-ului. Pentru că dacă persoane din anturajul PAS vor continua să facă aceleași gafe și aceleași decizii nechibzuite și să beneficieze de pârghiile administrative, eu cred că domnul Tofan nu le va tolera”. Sergiu Tofilat consideră că faptul că noul premier nu are experiență politică are și dezavantaje, dar și avantaje.
Vasile Tofan, ca ultima sau penultima șansă a guvernării PAS – e titlul unei analize publicate de Veridica, semnate de Nicolae Negru. „Prin gradul de implicare și cunoașterea realităților din Republica Moldova se explică probabil faptul că programul de guvernare al lui Vasile Tofan conține 147 de pagini, comparativ cu 15 pagini ale lui Alexandru Munteanu. Tofan a apărut ca un salvator în situația jenantă în care se pomenise guvernarea PAS: cu mașina guvernamentală abandonată de șofer în mijlocul drumului spre UE, după eșecul de a atrage investiții și a impulsiona economia, dar și după o serie de scandaluri legate de modul de cheltuire a banului public pentru indemnizații „excesive” și de intențiile de reformă fiscală „din mers”, fără o pregătire prealabilă a oamenilor de afaceri și a contribuabililor. Este el „ultimul cartuș” al Maiei Sandu, după cum s-a exprimat ex-premierul Ion Sturza? În democrație, Providența nu mizează pe un singur om, decât în foarte rare cazuri, ” atrage atenția Nicolae Negru.
Iar de pe Cotidianul aflăm că prim-ministrul Vasile Tofan a cerut elaborarea, până la 31 iulie, a unui set de măsuri pentru eliminarea abuzurilor din sistemul de salarizare publică. Soluțiile ar putea include plafonarea unor plăți, eliminarea anumitor sporuri și alte intervenții aplicabile până la adoptarea unei noi legi a salarizării, detaliază publicația. Cotidianul precizează că solicitarea a fost făcută miercuri, 22 iulie, în debutul primei ședințe a Guvernului Tofan, la o zi după ce noul Cabinet a primit votul de încredere al Parlamentului.
Ce spune noul premier, Vasile Tofan, despre pensii, compensațiile pentru energie și cumpărarea gazului din Rusia? – aflăm dintr-un articol publicat de Ziarul de Gardă. „Vreau să spun din start: nu cred că ne vom putea permite să compensăm 80% dintre gospodării, așa cum s-a întâmplat în anii precedenți”, a declarat marți, 21 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan, în cadrul emisiunii „În PROfunzime”, după ce Parlamentul a acordat votul de încredere noului Cabinet de miniștri. Premierul a vorbit și despre propunerile venite din opoziție ca R. Moldova să cumpere gaze naturale din Rusia. „Cum aducem acest gaz în R. Moldova? Cine propune soluții trebuie să vină cu o soluție completă”, a afirmat acesta.
Tot Ziarul de Gardă relevă falsuri și narațiuni pro-Kremlin în Parlament, la votul pentru Guvernul Tofan. „Ședința în care Parlamentul a învestit Guvernul Tofan cu voturile celor 53 de deputați PAS a fost însoțită de o serie de afirmații false și manipulative lansate de la tribuna Parlamentului. De la acuzații că autoritățile „atacă” autonomia găgăuză până la încercări de a pune pe seama Ucrainei problemele de pe Nistru sau de a sugera că Uniunea Europeană finanțează „militarizarea” și serviciul militar obligatoriu, mai mulți deputați ai opoziției au reluat narațiunile promovate de propaganda Kremlinului. ZdG a verificat declarațiile și explică ce arată faptele. ”
Curtea de Apel a dispus dizolvarea a patru formațiuni considerate succesoare ale fostului partid „Șor”, titrează agenția IPN. Sursa citată notează că sunt vizate partidele „Șansă”, „Renaștere”, „Victorie” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei”. Instanța s-a pronunțat după examinarea cererilor depuse de Ministerul Justiției, precizează IPN. Liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, prezent la ședința de judecată, a criticat hotărârea instanței și a declarat că formațiunea va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție, iar ulterior, dacă va fi necesar, se va adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Tot agenția IPN o citează în context pe directoarea adjunctă a ADEPT și secretara Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte, Polina Panainte, care subliniază că decizia Curții de Apel Centru privind dizolvarea celor patru formațiuni politice are la bază un mecanism legal introdus după declararea Partidului „Șor” drept neconstituțional în 2023. Polina Panainte a explicat că acest mecanism urmărește să împiedice continuarea activității unui partid declarat neconstituțional sub o altă denumire. Experta susține că mecanismul nu reprezintă o lege adoptată împotriva unor partide concrete, ci un instrument general aplicabil, introdus în Legea privind partidele politice.
Iar NordNews analizează de ce pachetul de 120 de milioane de euro din partea UE este vital pentru apărarea Republicii Moldova. Într-o țară cu doar 6500 de militari activi, peste 30 de cazuri de survolări ilegale ale spațiului aerian de la începutul războiului din Ucraina și un radar francez ale cărui capacități sunt descrise de ministrul Apărării drept „limitate”, necesitatea unor investiții masive în apărare nu mai este o chestiune de opțiune politică, ci de supraviețuire elementară, constată publicația. NordNews atrage atenția că Armata Națională a Republicii Moldova se clasează pe locul 136 din 145 de state în clasamentul global al puterii militare realizat de Global Firepower, iar bugetul alocat apărării abia dacă atingea, pentru anul 2026, 0,6% din Produsul Intern Brut. În acest context, decizia Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2026 de a acorda un pachet de asistență de 120 de milioane de euro prin intermediul Facilității Europene pentru Pace (EPF) nu este un simplu gest de solidaritate, ci o recunoaștere lucidă a vulnerabilităților strategice ale celui mai expus stat din vecinătatea estică a Uniunii, concluzionează NordNews.
Moldpres relatează că rețeaua de drumuri naționale va fi evaluată periodic, pentru a crește siguranța pe trasee și a preveni accidentele rutiere. Prevederea se conține într-un proiect aprobat de Guvern, precizează agenția de știri. Documentul prevede că evaluarea va fi efectuată la fiecare cinci ani, în baza unei analize a riscurilor de accidente, în special pe tronsoanele unde s-au înregistrat cele mai multe accidente grave. În urma acestor evaluări, vor putea fi identificate din timp sectoarele care necesită intervenții pentru sporirea siguranței rutiere. Totodată, administratorul drumurilor naționale va crea un sistem online prin care participanții la trafic vor putea semnala deficiențe și alte probleme care pot afecta siguranța circulației.
În fine, Jurnal.md informează că în Republica Moldova ar putea fi înființate școli pentru pregătirea marinarilor, după armonizarea legislației naționale cu normele europene din domeniul transportului naval. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că există deja un interes sporit pentru astfel de studii, inclusiv din partea cetățenilor ucraineni. Potrivit ministrului, dezvoltarea acestui sector ar putea aduce venituri suplimentare la buget, atât prin înregistrarea navelor sub pavilionul Republicii Moldova, cât și prin instruirea personalului navigant.
