Revista presei | Expert: Prutul nu mai este o frontieră, devine o axă europeană de transport, energie și capital
În vizorul mass-media este prima vizită efectuată la București de Vasile Tofan, în calitate de prim-ministru al R. Moldova. Presa reflectă și proiectele de legi votate în ședința de joi a legislativului. Pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai găsim avertizări ale autorităților privind riscurile călătoriilor în Grecia, pe fundalul incendiilor de vegetație care afectează mai multe regiuni ale țării.
Prima vizită externă a premierului Vasile Tofan la București confirmă caracterul strategic al relației dintre Republica Moldova și România și marchează o nouă etapă a cooperării bilaterale, în care accentul se mută tot mai mult de pe simbolismul relației istorice pe proiecte concrete de infrastructură, investiții și integrare europeană, afirmă experții, citați de Moldova 1. Alegerea României drept destinație a primei vizite externe a noului premier este un gest firesc, care reflectă relația privilegiată dintre cele două state, susține analistul de peste Prut Gabriel Done.
Într-un interviu acordat RFI, și analistul politic Daniel Vodă constată că prima vizită externă a premierului Tofan, care a avut loc în capitala României, confirmă o tradiție diplomatică bine păstrată în Republica Moldova și o relație specială dintre cele două state. La Chișinău la putere vine o generație de politicieni educați în România și în Occident, care au un mod total diferit de a face politică decât grupările pro-ruse care au guvernat Republica Moldova până recent, remarcă Daniel Vodă. Potrivit lui, „generația Independenței” are Occidentul drept vector firesc, iar România este un aliat natural în parcursul european al Republicii Moldova.
Editorialistul NordNews, Anatol Moraru, analizează debutul mandatului lui Vasile Tofan, în calitate de premier. „Experții prognozează că mandatul noului premier Vasile Tofan va fi unul foarte complicat și, în esență, calitatea lui va decide viitorul european al Republicii Moldova. Ion Sturza spune tranșant: „Este ultimul cartuș al țării noastre”. Evident că Vasile Tofan a venit la butoane într-un context politic, economic, social dificil. Pe lângă aceasta, a acceptat, sub presiunea liderilor PAS, se vede, să dirijeze un guvern cu miniștri noi și vechi. Dar dacă și-a asumat misiunea, mă așteptam ca noul prim-ministru să înceapă prin a pune în discuții salariile nesimțite ale unor angajați la companiile de stat și, totodată, veniturile mari pe care le ridică membrii consiliilor de administrație ale companiilor naționale. ”
Limitele guvernării monocolore: când erorile puterii discreditează proiectul european – e titlul unei analize semnate de istoricul, analistul politic Anatol Țăranu. În articolul publicat de IPN, autorul notează că în vara anului 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate a primit din partea cetățenilor un mandat fără precedent. „Pentru prima dată după mulți ani, o singură formațiune politică controla Președinția, Parlamentul și Guvernul, fără constrângerile unei coaliții. (...) Totuși, avantajul geopolitic de care a beneficiat după declanșarea războiului din Ucraina nu mai poate compensa lipsa unor rezultate convingătoare în administrație. În momentul în care cetățenii încep să judece puterea prin prisma vieții de zi cu zi și nu prin contextul internațional, revin inevitabil întrebările despre competența guvernării, eficiența instituțiilor și capacitatea executivului de a transforma promisiunile electorale în politici publice. Aici începe adevărata criză a guvernării monocolore. Nu este o criză parlamentară și nici una constituțională. PAS dispune încă de majoritatea necesară pentru a controla agenda politică. Criza este una de credibilitate. Este o eroziune lentă a încrederii publice, produsă de acumularea unor decizii controversate, de întârzieri în reforme și de impresia că puterea nu mai funcționează după standardele pe care ea însăși le-a promis”, atrage atenția Anatol Țăranu.
Între timp, portalul Rise Moldova scrie că filiala din Republica Moldova a holdingului media Rossiya Segodnya (Russia Today), canalul principal de propagandă și dezinformare al Kremlinului, continuă să primească milioane din Rusia. Holdingul este considerat unul dintre elementele de bază ale războiului hibrid contra țării noastre și include și rețeaua Sputnik, notează sursa citată. Rise Moldova amintește că oficial, Sputnik Moldova a fost blocat pe teritoriul statului, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate, din cauză că „promovează informații false în domeniul ce afectează securitatea națională”. În realitate, își continuă activitatea și încă poate fi accesat, după ce s-a mutat de pe domeniul .md pe unul .ru.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că fostul șef al Băncii de Economii a Moldovei (BEM), Grigore Gacikevici, a fost condamnat joi la 13 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis, într-un dosar conex fraudei bancare. Prejudiciul estimat de procurori se ridică la aproximativ trei miliarde de lei, notează jurnal.md. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, în prezența inculpatului. Cu o zi înainte, acesta fusese reținut într-un alt dosar, ce vizează suspiciuni de spălare de bani.
Portalul Anticoruptie amintește că fostul președinte al BEM a fost reținut pe 22 mai 2015, într-un dosar penal pornit pe faptul încălcării regulilor de creditare. „El era învinuit că a favorizat dobândirea de către doi agenți economici a unui credit prin înșelăciune, în valoare de peste două milioane de euro. Ulterior, Gacikevici a fost eliberat din arest preventiv de către Olga Cojocaru, dar a fost reținut în scurt timp, fiind învinuit într-un alt dosar. În total, Grigore Gacikevici s-a aflat în arest preventiv mai bine de doi ani. În 2017, Gacichevici a fost iarăși reținut, apoi eliberat. Fostul procuror general, Eduard Harunjen, anunța, în 2018, că pe numele lui Gacikevici au fost intentate 17 dosare penale. În mai 2020, procurorii anunțau că suma creditelor nerambursate, care figurează în dosarele Gacikevici, este de peste 100.000.000 USD, iar oamenii legii continuă investigațiile. ”
În vizorul mass-media au fost și proiectele de legi adoptate în ședința de joi a Parlamentului. Agenția IPN scrie că Parlamentul a aprobat în primă lectură, cu votul majorității deputaților PAS, modificările la Codul Electoral care stabilesc noi reguli pentru organizarea alegerilor bașcanului și ale Adunării Populare a Găgăuziei. Proiectul a stârnit dezbateri în plen, opoziția acuzând că inițiativa restrânge competențele regiunii autonome și este promovată în grabă, în timp ce autorii susțin că modificările sunt necesare pentru a alinia legislația la deciziile Curții Constituționale și a asigura un cadru electoral constituțional, rezumă IPN.
Realitatea scrie că regiunea transnistreană va fi obligată să păstreze rezerve de gaze naturale pentru a face față unor eventuale întreruperi ale livrărilor. Parlamentul a adoptat în lectura a doua un proiect de lege care introduce această obligație și stabilește reguli clare privind constituirea și utilizarea stocurilor, precizează Realitatea.
Iar Cotidianul transmite că Parlamentul a aprobat joi, în prima lectură, proiectul de lege privind reforma „Restart în educație”, care prevede reorganizarea actualelor direcții, secții și departamente raionale și municipale de învățământ în Agenții Teritoriale pentru Educație. Noile agenții vor activa în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și vor prelua administrarea școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Agențiile vor deveni fondatorii instituțiilor și vor prelua bugetele și personalul actualelor structuri locale de învățământ, explică publicația.
De pe Moldpres aflăm că persoanele care promovează sau vând droguri prin intermediul rețelelor sociale și al altor platforme online vor risca pedepse cu închisoarea de până la 12 ani, iar sancțiunile pentru implicarea minorilor în infracțiuni legate de droguri vor fi majorate. Parlamentul a adoptat, în lectura a doua, un proiect de lege care înăsprește cadrul legal pentru combaterea traficului și consumului de substanțe interzise, notează agenția de știri.
Valoarea cadastrală a proprietăților a crescut de aproape trei ori. Ce se întâmplă cu impozitele? – a încercat să afle TVR Moldova. Peste 7.400 de proprietari au contestat noile valori cadastrale ale imobilelor, precizează postul de televiziune. „Procesul de consultare publică se încheie mâine, 31 iulie. Nu este clar deocamdată dacă reevaluarea va duce, din 2027, la impozite mai mari. Potrivit Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, noile valori cadastrale au crescut în medie de aproape trei ori, însă suma achitată de proprietari va depinde de cotele stabilite de fiecare autoritate locală. Reprezentanții agenției susțin că majorarea impozitelor nu se va produce automat, dar nu poate garanta că acestea vor rămâne la nivelul actual. Autoritățile au evaluat aproape 6,5 milioane de proprietăți, iar termenul pentru depunerea contestațiilor expiră mâine, 31 iulie”.
În contextul în care reducerea semnificativă a debitelor Dunării afectează funcționarea mai multor centrale electrice din regiune, inclusiv a celor nucleare din România, de unde Rep. Moldova importă circa 15 la sută din necesar, autoritățile de la Chișinău fac apel la consum rațional de energie electrică, în special în orele de vârf, atrage atenția Radio Chișinau. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a venit cu un mesaj în care roagă cetățenii să economisească resursele energetice pentru a reduce importurile de energie scumpă.
În fine, numeroase publicații naționale atrag atenția asupra riscurilor călătoriilor în Grecia. Ambasada Republicii Moldova la Atena a emis o alertă de călătorie pentru moldovenii care se află, tranzitează sau intenționează să ajungă în această țară, deoarece mai multe regiuni sunt amenințate de incendii de vegetație. Oamenii sunt îndemnați să urmărească mesajele autorităților locale și să respecte eventualele ordine de evacuare transmise prin sistemul de alertare 112, atrage atenția TV8.
