Corespondență Dan Alexe | Franța condiționează prelungirea sancțiunilor UE împotriva Moscovei de menajarea unui oligarh rus
Ambasadorii pe lângă Uniunea Europeană ai celor 27 de țări membre au eșuat din nou, luni 21 septembrie, după un maraton diplomatic ce a durat până la miezul nopții, să ajungă la un consens în legătură cu prelungirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, după ce Franța a amenințat insistent cu un veto dacă nu obține excluderea unui oligarh rus de pe lista neagră a celor sancționați.
Slovacia, la rândul său, a imitat Franța obținând și ea excluderea unui alt oligarh rus și, de asemenea, tot fără a oferi explicații, sprijinită fiind și de Luxembourg. Negocierile între ambasadori vor fi reluate marți 22 septembrie, după consultările ambasadorilor cu guvernele de acasă.
După ce anterior nu reușiseră să ajungă la un acord privind a doua prelungire a sancțiunilor, care au expirat deja pe 14 septembrie, ambasadorii UE, care prelungiseră deja târguielile cu o săptămână, sperau să ajungă la un compromis, acceptând în cele din urmă eliminarea de pe lista neagră a blocului comunitar a doi oligarhi sancționați: Mihail Fridman și Alișer Usmanov, așa cum o cer Franța și Slovacia.
În schimb, UE și-ar menține măsurile restrictive deja în vigoare împotriva altor 3.000 de persoane și entități pentru o perioadă de trei ani, în loc de perioadele obișnuite de prelungire de șase luni sau un an.
Protecția de care se bucură numitul Alișer Usmanov din partea Franței a stârnit deja protestele multor țări din UE, dar și ale Ucrainei.
„Eliminarea acestuia de pe listă este inacceptabilă și transmite un semnal greșit Moscovei într-un moment în care presiunea ar trebui intensificată”, a declarat ministrul de Externe, Andrii Sibiha.
„Dimpotrivă, sancțiunile trebuie înăsprite, listele individuale extinse, iar perioada de reînnoire prelungită de la șase la douăsprezece luni – astfel încât să existe mai puține idei contraproductive menite să le facă pe plac oligarhilor ruși”, a continuat el.
Cine e Alișer Usmanov, a șaptea cea mai bogată persoană din Rusia?
Usmanov, un om de afaceri și miliardar rus născut în Uzbekistan, și-a construit averea prin investiții în tehnologie, metale și minerit. El se află pe lista neagră încă de la începutul războiului declanșat de Rusia în 2022.
Celălalt oligarh, a cărui excludere de pe listă e cerută de Slovacia, sprijinită și de Luxembourg, Mihail Fridman este un om de afaceri ruso-israelian născut în Ucraina și cofondator al Alfa Bank, cea mai mare bancă privată (non-statală) din Rusia. Ambii oligarhi au legături cu Vladimir Putin și cu complexul militaro-industrial care susține eforturile de război ale Moscovei.
Parisul a prezentat demersul de scoatere a oligarhului Alișer Usmanov de pe listă drept un „compromis politic”. Puțin cunoscut publicului larg, Alișer Usmanov a fost, din 2007 până în 2018, al doilea cel mai mare investitor în clubul de fotbal londonez Arsenal. El este și președintele Federației Internaționale de Scrimă din 2008.
La sfârșitul anilor 1980, Usmanov și-a construit averea în industria metalurgică și controlează în continuare Metalloinvest, principalul producător de minereu de fier din Rusia. De asemenea, deține acțiuni la MegaFon, o companie de telecomunicații, iar averea sa netă de 16.6 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg, îl face a șaptea cea mai bogată persoană din Rusia.
Franța s-a opus prelungirii sancțiunilor care îl vizează pe Alișer Usmanov, în vârstă de 73 de ani, scopul părând a fi obținerea, în schimb, a eliberării a doi cetățeni francezi deținuți în Azerbaidjan.
Cetățean rus, oligarhul este și cetățean de onoare al Uzbekistanului, țara sa de origine. Anul trecut, Uzbekistanul s-a alăturat Azerbaidjanului, alături de alte țări din Asia Centrală, într-un grup de cooperare regională. În practică, ridicarea sancțiunilor împotriva sa ar deschide calea pentru eliberarea cetățenilor francezi deținuți în Azerbaidjan. Pe lângă cooperarea economică menționată mai sus, niciuna dintre părțile interesate nu a explicat exact de ce Azerbaidjanul ar beneficia de ridicarea sancțiunilor împotriva respectivului oligarh.
Procedeul de schimb de deținuți este de altfel banal și vechi și se practica și în timpul Războiului Rece. A fost pus pe ecran de Steven Spielberg în filmul „Bridge of Spies” și foarte recent a fost pus în aplicare de Statele Unite, în 2022, când traficantul de arme rus Victor Bout, care fusese condamnat la 25 de ani închisoare în Statele Unite, a fost eliberat după numai 10 ani în schimbul unei jucătoare de basket americane care era ținută practic ostatică în Rusia, unde fusese condamnată sub pretextul deținerii de droguri.
Negocierile între ambasadori vor fi reluate marți 22 septembrie, după consultările ambasadorilor cu guvernele de acasă, dar se anunță la fel de înfierbântate, noua limită fiind marți la miezul nopții.
