„Este sub ocupația Rusiei”. Vasile Tofan explică de ce regiunea transnistreană nu apare în noua hartă administrativ-teritorială
Regiunea transnistreană nu a fost inclusă în noua reorganizare administrativă a Republicii Moldova în trei regiuni, deoarece autoritățile de la Chișinău nu exercită controlul asupra acestui teritoriu. Explicația a fost oferită de prim-ministrul Vasile Tofan, care a precizat că prioritatea actuală rămâne reintegrarea regiunii, nu crearea unor structuri administrative care, deocamdată, nu pot fi puse în aplicare.
Regiunea transnistreană ar putea constitui o regiune administrativă separată, denumită Est, sau ar putea fi inclusă într-o altă structură teritorială. Totuși, o decizie în acest sens nu a fost luată deocamdată, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan, la Exclusiv TV.
Șeful Guvernului a precizat că teritoriul din stânga Nistrului este menționat în raportul privind reforma administrativ-teritorială, însă prioritatea autorităților rămâne reintegrarea acestuia.
„Ar putea exista și o regiune de Est, dar ar putea exista și o altă delimitare a acestui teritoriu, de aceea nu vreau să speculez. În primul rând, în raport vorbim, desigur, despre regiunea din stânga Nistrului. Bineînțeles că este parte a Moldovei. Doar că eu consider că nu trebuie să construim o realitate iluzorie, în care pretindem că acum controlăm această regiune. Această regiune se află sub ocupația Rusiei și cred că trebuie să ne concentrăm asupra modului în care o reintegrăm, nu să elaborăm scheme și diferite desene atât timp cât încă nu o controlăm”, a declarat Vasile Tofan.
Noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova, prezentată public recent, prevede înlocuirea celor 32 de raioane cu trei regiuni - Nord, Centru și Sud - și reducerea numărului de primării de la 898 la 273. Reforma ar urma să fie implementată odată cu alegerile locale din 2027.
Potrivit Guvernului, reorganizarea urmărește reducerea fragmentării administrative, consolidarea capacității primăriilor și utilizarea mai eficientă a banilor publici.
Autoritățile argumentează necesitatea reformei prin faptul că 87% dintre primăriile din țară au mai puțin de 3.000 de locuitori, ceea ce le limitează posibilitățile de a dezvolta proiecte și de a asigura servicii publice de calitate.
Noua structură prevede și redistribuirea competențelor actualelor consilii raionale. O parte dintre atribuții, inclusiv administrarea unor instituții și bunuri publice, vor fi transferate primăriilor, în timp ce regiunile se vor ocupa în principal de dezvoltarea regională și de proiectele comune.
Proiectele legislative necesare reformei urmează să fie supuse consultărilor publice și dezbătute în Parlament până la sfârșitul acestui an.
Până la alegerile locale din 2027, actualele primării vor continua să funcționeze în baza hotarelor și bugetelor existente.
CITIȚI ȘI:
