Revista presei interbelice: Presa din România anunța despre Facultatea de Teologie, prima instituție de învățământ universitar din Chișinău
La 10 noiembrie 1926, presa din România nu rata inaugurarea primei facultăți de învățământ universitar din Chișinău – Facultatea de Teologie, la 8 noiembrie 1926.
Ziarul Universul scria că evenimentul s-a desfășurat cu mare solemnitate, în prezența a patru miniștri, a reprezentanților universităților din România, a profesorilor și studenților.
Arhiepiscopul Gurie a oficiat slujba de sfințire, numind noua instituție un viitor „izvor de lumină, de adevăr, de dreptate și de iubire”. Facultatea urma să le ofere preoților și tinerilor basarabeni posibilitatea de a studia teologia, istoria și literatura română chiar la Chișinău, fără să mai fie nevoiți să plece în alte centre universitare.
Era un moment istoric pentru Basarabia: la opt ani de la Unirea cu România, Chișinăul făcea un pas important spre dezvoltarea învățământului superior.
Ziarul Dimineața dedica o pagină întreaga evenimentului și publică și o fotografie cu clădirea. Iată ce detalii mai aflăm și de aici: Evenimentul a fost o adevărată sărbătoare. Orașul era împodobit cu tricoloruri, iar elevii și elevele școlilor au fost aliniați pe câțiva kilometri, de la gară până la noua facultate, pentru întâmpinarea delegației oficiale.
Decanul facultății, preotul Ioan Mihălcescu, anunța că s-au primit deja 454 de cereri de înscriere, printre solicitanți aflându-se preoți, medici, avocați, profesori și un inginer.
Ministrul Ion Petrovici declara că își dorește să devină Chișinăul centrul științelor religioase pentru întreaga Moldovă, așa cum Iașul era un centru al învățământului universitar.
Iar Pantelimon Halippa saluta inaugurarea, dar cerea să nu se oprească aici dezvoltarea învățământului superior: „Basarabia are nevoie de o universitate completă”.
Noua facultate funcționa în cadrul Universității din Iași, dar avea sediul la Chișinău.
Ziarul „Universul” publica și o rubrică intitulată „Știri din Bălți”, în care aflăm câteva noutăți din viața orașului și a județului. Pentru anul 1927, era prevăzut un buget sanitar de 8 milioane de lei. Episcopul Visarion al Hotinului saluta extinderea activității culturale a ASTREI și promitea tot sprijinul său.
Totodată, la Bălți sosise un nou comandant al diviziei militare, generalul Constantinof. Dar printre știrile administrative și culturale găsim și una despre „moda elevelor”.
Autoritățile școlare din Bălți emiseseră un ordin prin care le interziceau fetelor să poarte rochii scurte, mâneci scurte, să folosească pudră și să-și vopsească buzele.
Ziarul Dimineața ne trezea iarăși cu o caricatură, de data aceasta era despre pregătirile Bucureștiului pentru vizita oficială a delegației italiene. Primăria curățase străzile din centrul capitalei, pentru a-i întâmpina pe oaspeți.
În desen, doi bucureșteni discută: — Ai văzut ce bine a curățat Primăria străzile din centru, ca să primească pe ducele de Spoleto? — Dacă îl invitam la noi, în gropile lui Ouatu, te pomenești că se curăța și acolo... Așadar, acum 100 de ani, bucureștenii aveau o nemulțumiri și o manifestau ironic în ziar: străzile se reparau și se curățau ...noroc că veneau oaspeți importanți!
Ziarul Viitorul relata despre un banchet oferit de regele Ferdinand la Palatul Regal din București, în cinstea cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazul”.
La eveniment au participat 204 cavaleri ai ordinului, printre care generalul Constantin Prezan și mareșalul italian Pietro Badoglio, aflat în vizită în România.
Regele Ferdinand i-a salutat pe militarii decorați pentru vitejia lor din Primul Război Mondial și i-a urat bun venit mareșalului italian, amintind de camaraderia dintre cele două armate.
La rândul său, Badoglio a declarat că se consideră camarad al regelui și al armatei române, încheind cu o promisiune solemnă: „Dacă nevoia o va cere, mareșalul Badoglio nu-și va călca cuvântul!”
Aflăm că banchetul a început la ora 08:00 seara, și că regele Ferdinand s-a retras la ora 11.
Autor: Dan Melnic
