Trei ani de la semnarea cererii de aderare la UE: evoluția Republicii Moldova pe drumul european

Republica Moldova făcea un pas istoric pe 3 martie 2022, când a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană. Într-un context geopolitic tensionat, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău și-au asumat un parcurs european accelerat. În cei trei ani care au urmat, țara a trecut printr-un proces complex: a primit statutul de candidat la UE, în iunie 2022, și a deschis negocierile de aderare, în iunie 2024. Trecem în revistă evenimentele care au marcat ultimii trei ani de relații UE-Republica Moldova și nu doar.

CFM, în criză de peste un deceniu: corupție, datorii și reforme

Calea Ferată din Moldova (CFM) a fost, în ultimii peste zece ani, în centrul unor transformări marcate de provocări economice, schimbări de management, presiuni externe și încercări repetate de reformă. De la probleme de corupție și subfinanțare la crize generate de factori externi precum pandemia de COVID-19 și instabilitatea regională, CFM a cunoscut un parcurs complicat. Trecem în revistă principalele cauze ale crizei, deciziile luate de autorități și efectele asupra angajaților și pasagerilor.

De la criza refugiaților la independența energetică și integrarea europeană: cum a transformat războiul din Ucraina Republica Moldova

Cei trei ani de război în Ucraina au avut un impact semnificativ asupra Republicii Moldova, generând provocări majore pe mai multe fronturi. Criza refugiaților, tensiunile din sectorul energetic, dificultățile din agricultură și schimbările în transportul de mărfuri au testat capacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona situații de criză. În paralel, conflictul a accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind deschise oficial negocierile de aderare.

O plângere, zero dosare în doi ani. Legea separatismului, neaplicată: lipsă de voință politică sau context nefavorabil?

La doi ani de la modificarea Codului penal, care prevede pedepse pentru separatism, organele de drept nu au deschis niciun dosar în baza acestei legi. Deși în 2023 a fost depusă o plângere, oamenii legii au refuzat să inițieze o anchetă, invocând lipsa elementelor de infracțiune, a precizat Ministerul Afacerilor Interne pentru Teleradio-Moldova. Experții consideră că aplicarea legii este blocată de absența unui context politic favorabil și a unui statut juridic clar al regiunii transnistrene, dar și de lipsa voinței politice și a temerii de a nu amplifica tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului.

Feroviarii își vor primi salariile pentru luna august 2024. Sindicatele din ramură amenință cu noi proteste dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările

Restanțele salariale ale feroviarilor pentru luna august 2024 ar putea fi în curând achitate, anunță reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Aceștia explică faptul că datoriile la salarii vor fi plătite pe etape, iar în prezent se procesează cele pentru august. Concomitent, autoritățile se concentrează pe reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor prin implementarea unor proiecte de modernizare. De cealaltă parte, feroviarii amenință din nou cu proteste dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările.

EXPLICĂM cum criza generată de Rusia afectează „bugetul” regiunii transnistrene

Regiunea transnistreană se confruntă, de mai mulți ani, cu un deficit „bugetar” imens, cheltuielile depășind veniturile de aproape două ori. Acest decalaj s-a aprofundat pe fundalul actualei crize energetice, al cărei deznodământ rămâne încă incert, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Unii experți estimează că, fără sprijin extern, malul stâng al Nistrului ar putea rezista economic cel mult trei luni, în actualele condiții, când activitatea multor întreprinderi industriale rămâne sistată, acestea fiind printre principalii contribuabili la bugetul regiunii separatiste.

O lună de criză // Gaz oprit, tarife majorate, deconectări și soluția europeană

La o lună de la declanșarea crizei energetice, după sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom, depășirea ei rămâne incertă, deși soluții par să existe. Grantul de urgență de 64 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, a fost aprobat. Rămâne neclar însă când va începe livrarea gazelor către regiunea transnistreană din volumele procurate de Energocom pentru care vor fi alocate 20 de milioane de euro din ajutorul european. Chișinăul așteaptă în continuare de la Tiraspol informații despre consumul de curent și de gaze pe malul stâng al Nistrului. Între timp, malul drept va continuă să importe energia electrică de pe piața europeană, doar că din cele 10 milioane de euro, prevăzute în grantul european. În continuare facem o retrospectivă a primei luni de criză energetică.

EXPLICĂM // Cum (nu) poate Republica Moldova aproviziona regiunea transnistreană cu energie electrică fără MGRES

Republica Moldova se confruntă cu o situație delicată în ceea ce privește asigurarea cu energie electrică pe ambele maluri ale Nistrului. Se pare că Centrala de la Cuciurgan (MGRES) joacă un rol esențial în menținerea stabilității sistemului electroenergetic național, iar o eventuală oprire a acesteia ar putea avea consecințe grave atât pentru malul drept, cât și pentru regiunea transnistreană.

Reformarea și modernizarea sistemului de securitate și apărare, scopul major al noului Parteneriat cu NATO

Un nou plan de parteneriat Republica Moldova – NATO, pentru anii 2025-2028, a fost aprobat astăzi de Guvern. Potrivit documentului, programul individual al Parteneriatului respectă neutralitatea țării și aduce beneficii prin cooperare tehnică și instruire.

Electricitatea în 2024: ce surse a folosit R. Moldova?

În anul 2024, Republica Moldova, prin intermediul SA Energocom, și-a asigurat necesarul de energie electrică printr-un mix diversificat de surse interne și externe. Cantitatea totală cumpărată a fost de 4,5 milioane MWh, la un preț mediu ponderat de 90 euro/MWh.

EXPLICĂM // Cât de funcțional rămâne depozitul de la Cobasna și ce riscuri comportă

Cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est amplasat în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, mai exact la Cobasna, în apropiere de granița cu Ucraina, continuă să reprezinte un risc. Din totalul de 20 de mii de tone de muniții care ar fi depozitate acolo, aproape o treime sunt utilizabile, a declarat recent premierul Dorin Recean, în contextul crizei energetice, parte a războiului hibrid prin care Rusia încearcă să debarce la următoarele alegeri guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

EXPLICĂM // Cum a folosit Rusia energia pentru a șantaja Republica Moldova

Rusia a utilizat resursele energetice ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova încă din primii ani de independență, exploatându-le ca mijloc de influențare a politicii interne și externe a țării. Șantajul energetic al Rusiei a luat diverse forme de-a lungul deceniilor, de la sistarea livrărilor de gaze naturale până la manipularea prețurilor și condițiilor comerciale.