Corespondență Dan Alexe | Europa fără protecția SUA? Nu, Statele Unite nu sunt pe cale să părăsească NATO
NATO a fost numită în mod repetat un „tigru de hârtie” de către Donald Trump, iar secretarul de stat american Marco Rubio a insistat că relațiile cu NATO ar trebui reexaminate odată ce războiul împotriva Iranului se va termina. Este limpede că dacă Trump ar părăsi Alianța Nord Atlantică, Europa ar trebui atunci să depună eforturi suplimentare considerabile pentru a rămâne credibilă din punct de vedere militar în fața Moscovei.
Amenințările americane de a părăsi NATO devin astfel din ce în ce mai frecvente. Dar legăturile militare care îi leagă de aliații lor europeni, precum și conflictul cu Iranul, arată că Statele Unite nu au în realitate vreun interes să părăsească organizația transatlantică în acest moment. Mai ales că o astfel de retragere n-ar fi lipsită de serioase consecințe pentru SUA.
Sunt așadar Statele Unite pe cale să părăsească NATO? Iată câteva motive pentru care acest lucru nu se va întâmpla prea curând, iar retragerea totală a SUA din Europa se arată cu totul improbabilă.
NATO: o gigantică piață a armamentului pentru Statele Unite
Este puțin probabil ca așa ceva să se întâmple acum, mai ales dată fiind implicarea SUA în războiul împotriva Iranului. Chiar dacă administrația critică aliații europeni, nu pare câtuși de puțin a fi momentul potrivit, în mijlocul unui război, pentru a începe retragerea din NATO, atât în ceea ce privește organizația în sine, cât și chiar faptul că Statele Unite au nevoie de aliații europeni. De altfel, tensiunile din cadrul NATO nici nu sunt un fenomen recent. Întotdeauna au existat conflicte între Statele Unite și Europa pe tema faimoasei împărțiri a sarcinilor.
Dar legăturile rămân puternice, chiar și doar din punct de vedere economic. Asta pentru că NATO reprezintă o gigantică piață a armamentului. Pe de o parte, bugetele europene pentru apărare cresc vertiginos. Pe de altă parte, încă există o mulțime de echipamente americane care au fost achiziționate de europeni în ultimii ani. Avioane F-35 Lightning II cumpărate de Belgia, Danemarca, Polonia și România. Baterii de rachete Patriot missile system cumpărate de germani. Polonia a achiziționat o masă de echipamente americane, fie tancuri, fie lansatoare de rachete, de exemplu.
Așadar, da, există ciocniri diplomatice, însă piața de arme, complexul militar-industrial care evoluează și prosperă în cadrul NATO, se descurcă foarte bine. NATO este o piață de arme de sute de miliarde de dolari sau euro, iar cheltuielile militare sunt efectuate în cadrul Alianței.
Aceste investiții sunt, de asemenea, americane, deoarece se investesc bani în baze militare pe teritoriul european.
Celălalt motiv care ar împiedica mai concret o retragere a SUA sunt tocmai resursele și bazele americane avansate împrăștiate pe „bătrânul continent”. Statele Unite au nevoie de aliații lor pentru a opera. Există baze americane în toată Europa, dar și în afara continentului propriu-zis. De exemplu, pe Diego Garcia, un atol britanic de insule în mijlocul Oceanului Indian, care sunt parțial gestionate de britanici.
Deci este util, pentru o serie întreagă de operațiuni și culegere de informații, ca SUA să rămână în Europa. La fel, Washingtonul, chiar dacă dispune de capacități militare enorme, are nevoie de aliați pentru a desfășura anumite operațiuni. NATO este așadar util Statelor Unite; iar revizuirea acordului cu europenii ar însemna punerea sub semnul întrebării a întregii colaborări și a tuturor acelor investiții.
Poate Europa să se apere fără SUA? Pe hârtie, Europa are puterea economică și militară necesară pentru a se apăra chiar și fără America. Dar cum rămâne cu unitatea strategică, voința politică și, în cele din urmă, forța morală care i-ar permite să fie credibilă în fața unei Rusii mult prea înarmate și răzbunătoare? Aceasta ar fi o cu totul altă problemă.
Amenințând încă o dată că va trânti ușa în fața NATO, Donald Trump reprezintă o provocare colosală pentru națiunile europene. Cine mai poate crede acum că America va veni automat în ajutorul unui stat european atacat de Vladimir Putin?
Chiar dacă ar fi împiedicat de Congres să denunțe tratatul NATO, Donald Trump a afectat deja negativ, prin politicile pe care le-a urmat de la revenirea sa la Casa Albă, capacitatea de descurajare a Alianței Atlantice, care se bazează pe imperativul apărării reciproce.
„Legea privind puterile de război”
War Powers Resolution, adoptată în 1973, impune președintelui SUA să raporteze Congresului în termen de 60 de zile cu privire la orice operațiune militară lansată fără aprobarea aleșilor, pentru a obține sau nu continuarea acesteia. Unii dintre predecesorii lui Donald Trump au ocolit ocazional această lege, desfășurându-și operațiunile sub mandat NATO sau ONU, de exemplu - lucru pe care actualul ocupant al Casei Albe nu îl poate pretinde.
Așa a fost cazul în special al lui Barack Obama în 2011, în timpul atacurilor aeriene asupra Libiei. Președintele democrat a susținut atunci că acele bombardamente conduse de NATO nu au constituit „ostilități”, așa cum sunt definite de Legea puterilor de război, deoarece implicarea americană s-a limitat la misiuni de sprijin.
CITIȚI ȘI:
