Revista Presei | Europarlamentar: UE ar putea deschide simultan, în următoarele săptămâni, primul capitol de negocieri cu R. Moldova și Ucraina
Reacția Bruxelles-ului la condamnarea oligarhului Vlad Plahotniuc; cum funcționa schema de escrocherie și spălare de bani pusă la cale de fostul lider democrat și ce spun experții despre blocajul privind desfășurarea alegerilor din UTA Găgăuzia – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
UE ar putea deschide simultan, în următoarele săptămâni, primul capitol de negocieri cu R. Moldova și Ucraina. Pe Moldova 1 vedeți un interviu cu europarlamentarul Dan Barna, care spune că rezultatul scrutinului istoric din Ungaria „schimbă ecuația extinderii și nu sunt impedimente geopolitice pentru lărgirea Uniunii Europene în Est”. La fel, eurodeputatul susține că și „performanța” reformelor de la Chișinău din rapoartele Comisiei Europene ar determina deschiderea celor șase clustere de negociere. Agenda de la Bruxelles este dominată de necesitatea garantării păcii în fața expansiunii ruse în care Ucraina este scutul pentru întregul continent, fapt ce alimentează premise pentru o procedură de aderare de urgență, mai spune Barna. Vedeți interviul pe Moldova 1.
„Luăm act de hotărârea judecătorească”, transmite Bruxelles-ul după condamnarea oligarhului Vladimir Plahotniuc la 19 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”. Într-un răspuns pentru TVR Moldova, Comisia Europeană subliniază că lupta împotriva corupției rămâne esențială pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și afirmă că sistemul de justiție de la Chișinău funcționează și permite investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, încurajând autoritățile să continue eforturile în acest domeniu.
„Condamnarea lui Plahotniuc este un precedent care va aduce, alături de reforme, schimbări în justiție”. Jurnal TV a consultat opinia președintelui comunității Watchdog, Valeriu Pașa care a menționat că speră că de acum încolo astfel de sentințe să nu mai surprindă societatea. Până acum foarte multe dosare se finalizau, fie prin clasarea dosarului, fie cu condamnări de scurtă durată ori cu sentințe dure vizând oameni care deja erau fugiți din țară.
Cum funcționa schema de escrocherie și spălare de bani care a adus la condamnarea oligarhului, citiți în Ziarul de Gardă. În sentință sunt expuse denumirile a zeci de firme, în multe dintre ele existând confirmarea că Plahotniuc era beneficiarul lor final. Astfel, Ilan Șor lua credite prin intermediul unor companii controlate de el direct sau prin persoane interpuse, iar ulterior transfera banii altor firme din zone offshore, controlate direct sau prin intermediari de Vladimir Plahotniuc. O parte din banii sustrași din băncile care ulterior au falimentat reveneau în R. Moldova la companii controlate de Plahotniuc, fiind utilizați pentru diverse plăți, rambursare de credite sau chiar pentru procurarea unui avion cu peste 20 de milioane de dolari SUA. Detalii, citiți în articol.
Plahotniuc, din nou pe banca acuzațiilor, titrează RFI. Șeful Procuraturii Anticorupție declară că alte dosare urmează să ajungă în instanță, în câteva luni. Marcel Dumbravan a menționat că pe aceste cauze penale nu figurează doar Plahotniuc, ci mai multe persoane puse sub acuzare pe fiecare cauză penală în parte. Pe unele dosare se așteaptă rezultatele de la comisiile rogatorii, inclusiv din Hong Kong, Singapore, Emiratele Arabe. La fel se lucrează și pe ”frauda bancară”, pe episoade noi ce ține de Vladimir Plahotniuc și alte persoane pentru a le remite în curând în instanța de judecată, a mai spus Dumbravan.
Blocajul privind desfășurarea alegerilor din UTA Găgăuzia este creat artificial și este alimentat de influențe externe. Radio Chișinău a discutat cu analistul politic Ion Tăbârță, care spune că situația creată are două cauze: pe de o parte, criza este generată de legea privind statutul Găgăuziei, adoptată în 1994 și rămasă în urmă față de evoluțiile legislative și procesul de integrare europeană. Pe de altă parte, factorul politic joacă un rol decisiv. Analistul vorbește în acest caz despre influență ruso-șoristă: Federația Rusă încearcă să controleze, prin intermediul lui Șor, UTA Găgăuzia și să o contrapună, să o pună în conflict, să crească tensiunea dintre autoritatea publică centrală — Guvernul Rep. Moldova — și autoritatea publică locală, care este Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia.
Pe IPN vedeți ce soluții au fost identificate pentru deblocarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei. Analistul politic Igor Boțan, consideră că prima soluție ar fi clarificarea și aplicarea ierarhiei actelor normative de către Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu legislația națională. Asta pentru a reduce tensiunile dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat. O analiză efectuată la acest subiect indică și posibilitatea intervenției Comisiei Electorale Centrale, care ar putea adopta un act administrativ pentru a permite desfășurarea alegerilor. În cazul în care nici această opțiune nu va fi realizată, experții iau în calcul și ajustări legislative la nivelul Parlamentul Republicii Moldova, pentru eliminarea ambiguităților care au generat criza.
Guvernul României accelerează proiectul liniei electrice Suceava-Bălți prin declararea acestuia ca obiectiv de importanță națională. Moldpres scrie că decizia vizează porțiunea de pe teritoriul României și deblochează procedurile administrative necesare pentru realizarea acestei interconexiuni strategice cu Republica Moldova. Hotărârea adoptată de Executivul de la București nu doar confirmă statutul prioritar al proiectului, ci stabilește și amplasamentul exact al lucrărilor. Linia Suceava – Bălți este considerată un proiect vital pentru integrarea sistemului electroenergetic al Republicii Moldova în rețeaua europeană (ENTSO-E).
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Balan, urmează să fie extrădat astăzi și predat autorităților de la Chișinău de către Poliția Română, titrează IPN cu referire la surse din cadrul IGP. Transferul urmează să aibă loc la punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni. Procedura de extrădare este gestionată de Inspectoratul General al Poliției. Alexandru Balan a fost condamnat în lipsă, pe 15 aprilie, de o instanță din Chișinău, la un an și șase luni de închisoare, fiind acuzat de tentativă de divulgare a secretului de stat. În septembrie 2025, acesta a fost reținut în România, unde este cercetat într-un dosar de trădare de patrie.
Krasnoselski și Ignatiev sunt fără statut legal în Republica Moldova, dar călătoresc în Rusia prin zona VIP. Zona de Securitate scrie că după ce Curtea de Apel Centru a obligat Inspectoratul General pentru Migrație să ofere un răspuns complet publicației, instituția a confirmat oficial că Vadim Krasnoselski și Vitalii Ignatiev nu figurează în evidențele gestionate de IGM și nu dețin niciun act de identitate emis în cadrul Sistemului național de pașapoarte al Republicii Moldova. Din informațiile pe care le deține publicația, Krasnoselski are vizite regulate în Rusia, iar ultimele au fost în ianuarie 2026, inclusiv cu scop medical.
Avertisment pentru călătoriile în Germania și Franța: Pașaportul biometric nu garantează intrarea, scrie agora.md. Misiunile diplomatice în cele două țări vin cu precizări după ce au fost înregistrate mai multe cazuri în care unor moldoveni li s-a refuzat accesul în Franța sau Germania, chiar dacă nu au nevoie de viză. Astfel, printre condițiile de intrare, stabilite de autoritățile franceze, se numără deținerea pașaportului biometric valabil, a biletului de avion dus-întors. Călătorilor le mai este recomandat să aibă asigurare medicală valabilă pe durata șederii, confirmarea cazării sau datele persoanei gazdă, dovada resurselor financiare.
Vaccinarea scade, iar cazurile de boli ce pot fi prevenite cresc. Pe TV8 vedeți avertismentul medicilor care spun că în Republica Moldova, rata de vaccinare rămâne sub nivelul recomandat, iar consecințele încep deja să se vadă. Chișinăul și Bălțiul sunt municipiile cu cea mai scăzută acoperire de imunizare, situație, pusă de experți, pe seama lipsei de informare și conștientizare. Dacă în 2021-2022 se înregistrau cel mult șase cazuri de tuse convulsivă, în 2024–2025 numărul acestora a depășit o mie. Și rujeola revine în atenție: anul trecut au fost raportate circa 200 de cazuri, chiar dacă țara deține statutul de teritoriu fără focare active.
Performanță fabuloasă a halterofilului moldovean Marin Robu. Compatriotul nostru a devenit în premieră campion european. Moldova 1 scrie că el a cucerit titlul continental la competiția desfășurată la Batumi, în Georgia. În total, în ambele probe, Robu a înregistrat 373 de kilograme. El l-a devansat pe secundul clasat, Mshaladze, medaliat cu argint, cu 10 kg. Medalia de bronz i-a revenit lui Andranik Karapetyan, pe care Marin Robu l-a devansat cu 12 kg.
